Președintele Volodimir Zelenski a declarat că a considerat vizitele trimișilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova, dar nu și la Kiev, ”lipsite de respect”, transmite BBC.

Cei doi au vizitat capitala Rusiei la sfârșitul anului trecut, pe măsură ce discuțiile de încetare a focului menite să pună capăt războiului din Ucraina au luat avânt, și din nou în ianuarie.

Witkoff, care a fost la Moscova de opt ori, s-a întâlnit cu Vladimir Putin în numeroase ocazii.

Totuși, nici el, nici Kushner nu au vizitat vreodată Kievul în calitate oficială.

”Este lipsit de respect să vină la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect”, a declarat Zelenski, într-un interviu acordat unei publicații ucrainene.

”Înțeleg că avem o logistică complexă… Dacă nu vor, ne putem întâlni în alte țări”, a adăugat el.

Witkoff, un fost magnat imobiliar, este trimisul special al lui Donald Trump, iar Kushner este ginerele președintelui SUA.

La începutul lunii aprilie, Zelenski a declarat că cei doi plănuiau să viziteze Ucraina, dar această călătorie nu s-a concretizat niciodată în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran.

Ultimul summit trilateral dintre Rusia, SUA și Ucraina a avut loc la mijlocul lunii februarie.

Mai puțin de două săptămâni mai târziu, SUA și Israelul au început să atace Iranul, iar atenția s-a mutat de la încheierea războiului din Ucraina, care face ravagii de mai bine de patru ani.

Witkoff și Kushner fac parte din echipa de negociatori a SUA care călătorește în Pakistan pentru discuții de încetare a focului cu Iranul, iar Zelenski a recunoscut că atenția SUA era concentrată asupra Orientului Mijlociu

”Dar… în orice caz, pentru noi este important să continuăm cooperarea cu americanii”, a adăugat el.

Discuții de încetare a focului

Discuțiile de încetare a focului au prins avânt în toamna anului 2025, când a ieșit la iveală că oficiali ruși și americani lucrau la un plan de încheiere a războiului din Ucraina, care părea să includă mai mulți termeni nefavorabili Kievului.

Ucraina a insistat să se implice în discuții, iar mai multe întâlniri și summituri au urmat.

Până în februarie, atât Moscova, cât și Kievul au declarat că au ajuns la un acord cu privire la unele ”chestiuni militare”, inclusiv amplasarea liniei frontului și monitorizarea încetării focului.

Alte probleme rămân nerezolvate, inclusiv cererea Ucrainei ca Rusia să-i returneze pe copiii ucraineni pe care i-a deportat cu forța de la începutul războiului și insistența Moscovei asupra unei ”schimbări de regim” la Kiev.

Dar problema cheie este statutul regiunii Donbas din estul Ucrainei. Cererea Moscovei de teritoriu ucrainean suveran în schimbul încetării războiului este inacceptabilă pentru Kiev și niciuna dintre părți nu este dispusă să cedeze – lăsând discuțiile într-un impas.

”Căutăm un compromis între două poziții complet polare”, a declarat în februarie Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski.”Încă nu l-am găsit”, a adăugat el.

În cele din urmă, afirmă el, atât Kievul, cât și Moscova ”vor trebui să recunoască unul din două lucruri: fie găsim o soluție și punem capăt acestui război, fie ne asumăm cu toții în mod egal responsabilitatea de a recunoaște că nu am găsit o soluție și continuăm să ne ucidem unii pe alții, lucru pe care îl facem destul de eficient și profesional”.

Războiul, care a început odată cu lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, este o realitate cotidiană pentru ucraineni de peste patru ani.

Porțiuni întinse din estul Ucrainei se află sub control rusesc, iar trupele Kievului și Moscovei continuă să se angajeze în luptă directă pe o linie lungă a frontului care se întinde de la Luhansk, în nord-est, până la Herson, în sud.

Orașe din Ucraina sunt supuse unor atacuri aeriene regulate, Rusia folosind sute de drone și rachete care ucid civili și deteriorează infrastructura.

Într-o noapte a săptămânii trecute, Rusia a lansat peste 700 de drone și rachete în valuri multiple, ucigând cel puțin 18 persoane.

Între timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești cu drone cu rază lungă de acțiune, lovind porturi, fabrici, depozite și terminale petroliere aflate departe pe teritoriul rus.

Conform calculelor Reuters, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei era nefuncțională la începutul lunii aprilie, în urma atacurilor, însă criza energetică cauzată de războiul cu Iranul a dus până acum la câștiguri financiare pentru Rusia, deoarece aceasta și-a sporit veniturile din petrol, deși PIB-ul țării continuă să scadă.

Deși o mare parte din UE a renunțat la petrolul rusesc, Ungaria și Slovacia îl cumpără în continuare, pompat prin teritoriul ucrainean prin conducta Drujba din epoca sovietică.

Drujba a fost închisă la începutul acestui an, după ce Ucraina a declarat că infrastructura a fost deteriorată în urma unui atac rusesc din ianuarie.

Întreruperea l-a determinat pe premierul ungar Viktor Orbán să blocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro (78 de miliarde de lire sterline) din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, dar marți Zelenski a declarat că conducta a fost reparată.

Țările UE ar putea da undă verde împrumutului mult necesar Ucrainei miercuri, dacă Ungaria își ridică veto-ul.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent