Spania și România fac parte
din aceeași Uniune Europeană, dar dacă prima e dată ca exemplu
pozitiv de economiști, a doua e mereu ultima la toate capitolele.
Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, explică unde
se face diferența și de ce ibericii ar trebui să fie un exemplu
pentru București.
Economia României gâfâie la coada Europei, cea a Spaniei prosperă. FOTO: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Spania este noua campioană a creșterii
economice în Europa, iar numeroși economiști din toată lumea vorbesc despre ceea ce numesc „miracolul spaniol”. Modelul de succes al acestei țări se bazează
pe o inflație mică, investiții masive în economie care generează o creștere economică robustă și costuri de
finanțare reduse, dar și cu un accent pus pe fondurile europene. Toate aceste sunt reușitele Madridului, după ce
în urmă cu un deceniu existau temeri că această țară ar putea să aibă soarta Greciei și să intre în incapacitate de plată. În
ultimii ani, însă, a avut loc un reviriment spectaculos al economiei
iberice, însă doar după ce s-a pus capăt politicilor economice frugale.
Reușitele Madridului sunt date acum ca exemplu, cu atât mai mult cu cât Spania nu deține resurse importante, nu
are nici minerale critice, nici zăcăminte de gaze ori petrol, dar
nici o industrie puternică.
De la Cenușăreasa Occidentului la modelul dat „granzilor”
Cu toate acestea, Spania,
care a fost mult timp Cenușăreasa Vestului și ruda mult mai săracă
a Franței și Italiei, s-a apropiat de cele două țări, inclusiv
ca nivel de trai. Doar că în timp ce Franța bate pasul pe loc în
ultimii ani, iar Germania se confruntă cu o recesiune care i-a ucis
orice urmă de speranță la o creștere economică, Spania continuă
să avanseze.
The Economist a remarcat în
ultimii ani creșterea economiei Spaniei. În timp ce economia
Germaniei s-a sufocat și a intrat în criză,
iar Franța a avut o creștere economică mai degrabă marginală, Madridul pare să fi descoperit soluțiile câștigătoare pe care cele două „state-locomotivă” din
Uniunea Europeană nu reușesc să le găsească.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În tot acest timp, România trăiește cu adevărat periculos. Dependentă într-o mare măsură de situația Germaniei, Franței și Italiei, primele trei economii ale
zonei euro, România are o economie gripată și a intrat în
recesiune tehnică. Ca și cum nu ar fi suficient, România mimează reformele și se bazează exclusiv pe creșteri de taxe și impozite care au pus pe butuci economia și așa firavă a țării. Drept dovadă, dincolo de declarațiile persuasive și triumfătoare care vin de la București, România continuă să aibă de departe cel mai mare
deficit din PIB din Uniunea Europeană.
România a ales exact opusul politicilor Spaniei
De asemenea, România se
confruntă cu cele mai mari creșteri de prețuri și are o inflație
care se apropie de 10%. În plus, inflația, așa cum estimează experții, va crește și
mai mult din cauza problemelor generate de avansul prețurilor
energiei la nivel global, dar mai ales european. De altfel, potrivit
datelor Eurostat, inflația din România era în luna februarie de
8,3%, față de 2,5% în Spania.
Politologul Vladimir Borțun,
cercetător la Universitatea Oxford, a remarcat, în analiza sa
pentru „Adevărul”, creșterile robuste ale economiei iberice, în
opoziție cu scăderea abruptă din România.
El amintește că în ultimii ani, România a
fost constant țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
și cu cele mai mari scumpiri la alimente, dar și cu puterea de
cumpărare în scădere. Ca și cum nu ar fi suficient, în 2026
consumul s-a contractat, iar investițiile de la buget au scăzut cu
55%. Iar cifrele nu mint. Investițiile finanțate din bugetul de
stat s-au redus abrupt, iar ca termen de comparație în primele două
luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718
milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Practic, România
procedează exact invers față de cum o face Spania. Evident, rezultatele nu pot
fi decât complet diferite.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Aș da aici un exemplu
pozitiv, mă refer la cazul Spaniei. Spania are printre cele mai mari creșteri economice din zona euro. Spanilii au crescut semnificativ puterea de cumpărare a populației prin politici bine gândite și prin mărirea salariului minim. Dacă ar fi să comparăm Spania cu alte
țări din Occident, ei n-au adoptat politica anti-imigrație feroce pe care o vedem în alte țări. Ba mai mult tocmai au anunțat legalizarea a 500.000 de imigranți. Și este o alegere inspirată. Odată legalizați, acești oameni plătesc taxe și nu mai
fac competiție neloială muncitorilor spanioli prin munca la negru.
Angajatorul nu-l mai poate prefera pe cel care muncește «la negru». Plus că guvernul lor a adoptat o politică umanistă, diferită de cea de la București”,
spune expertul.
În același timp, Madridul a
dovedit că poate rămâne fidel propriei linii de politică externă,
fără a cedat presiunilor la care este supus din partea marilor puteri. A
dovedit-o în fața Germaniei și a Franței, când a știut să
să-și urmărească propriile interese, iar de curând a ținut
piept presiunilor venite de la Washington, din partea administrației
Trump, adaugă Vladimir Borțun.
„Spania oferă și un
exemplu pozitiv și pe scena internațională. Spaniolii au avut curajul
să critice administrația Trump și orice alte mari puteri și au avut demnitatea să sprijine Palestina. Deși n-au
petrol sau gaze, iar nu cu mult timp în urmă erau, alături de
Portugalia, săracii Occidentului, în ultimii ani s-au ridicat
enorm”, mai spune el.
Ce fac spaniolii bine, iar noi nu vrem să facem
Spania a investit enorm în
infrastructură și a știut să profite de fondurile europene, exact ceea ce absolut niciun guvern din România nu este capabil să facă. În
prezent, infrastructura Spaniei este comparabilă cu cea din Franța, Italia și Germania și mult superioară Marii Britanii, consideră Vladimir Borțun.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Infrastructura lor
feroviară este cu mult peste cea a Marii Britanii. De fapt, cu
trenul se parcurge distanța dintre Barcelona și Madrid, care
înseamnă aproximativ 500 de kilometri, undeva în două ore și
jumătate. Marea Britanie nu poate nici măcar să viseze la așa ceva, nu are deloc trenuri de mare viteză, deși proiecte au tot avut pe hârtie. E un
capitol la care spaniolii sunt cu mult peste Marea Britanie. Infrastructura
spaniolă este într-adevăr
una excepțională. În România parcurgi o distanță
similară, să zicem București-Cluj, în 10-11 ore sau mai mult”, adaugă Vladimir Borțun.
Vladimir Borțun spune, iar
cifrele îi dau dreptate, că politica de austeritate nu poate
conduce la prosperitate și ucide orice speranță de creștere
economică.
„În țări ca Spania și
Grecia au ales ani de zile o politică de austeritate, timp în care au fost
condamnate la sărăcie și nu au reușit să crească. În ultimii
ani, ceva s-a schimbat. S-a schimbat abordarea, au renunțat la acea
austeritate impusă de la Bruxelles și autoimpusă. Spania, mai ales,
culege acum rezultatele”, afirmă Vladimir Borțun.
Austeritatea e rețeta perfectă pentru subdezvoltare și euroscepticism
De altfel, Spania a moștenit o mulțime de probleme din perioada în care guvernele de la Madrid au mizat pe cartea furgalității.
„Sigur că încă mai au
anumit probleme, iar multe dintre ele au fost cauzate de politicile
de austeritate. De exemplu, Spania și Grecia sunt printre țările
în care tinerii sunt obligați să trăiască împreună cu părinții
până dincolo de 30 de ani. Ambele sunt acolo, avem oameni la 32 de ani care în trecut, înainte ca
cele două țări să treacă prin austeritate, s-ar fi putut muta la casa
lor, dar astăzi nu o mai pot face. Așa că acești oameni nu își pot face o familie și stau cu părinții, uneori completând
salariul lor cu pensia părinților ca să plătească facturile”, punctează el.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Austeritatea, clar, este un model economic care nu oferă condițiile necesare pentru ca
tinerii să-și întemeieze o familie. Iar asta se vede imediat și în rata natalității, se vede și în faptul că țările Uniunii
Europene au o populație îmbătrânită. Bineînțeles că România
stă cel mai rău și aici, iar austeritatea pe care o trăiește îi
va face și mai mult rău. Sigur că se tot vorbește ce se va întâmpla când nu va mai fi cine să muncească și cine să plătească pensiile celor care se vor pensiona, dar bineînțeles că niciun politician nu face nimeni absolut nimic pentru a rezolva lucrurile. Din contră, în țări ca România, milioane de oameni sunt obligați să meargă să muncească afară, ca să scape de sărăcia lucie de acasă. Evident că în acest fel nu avem cum să rezolvăm această problemă”, susține Vladimir Borțun.
Există însă și un alt
aspect, pe care expertul român de la Universitatea Oxford îl
menționează. Pe lângă faptul că austeritatea condamnă economia
la criză și amână orice revenire a creșterii, reprezintă și rețeta
garantată ce duce la creșterea partidelor eurosceptice și
populiste.
„Politicile de austeritate
nu doar că îngroapă economia României, dar contribuie și la
creșterea partidelor populiste. Oamenii, cetățeanii de rând, nu
pot fi criticați pentru asta, este normal să fie nemulțumiți și
să fie dezamăgiți de un guvern care le impune austeritatea. Din
păcate, ei se lasă păcăliți de viclenia unor partide populiste,
care au înțeles repede ce se întâmplă și profită acum de
nemulțumirea justificată a românilor. Și la fel se întâmplă și
în alte țări unde populației îi este impusă austeritatea. În
Germania, partidul populist care susține idei neonaziste, AfD, a
ajuns la cote de popularitate greu de imaginat, este primul în
intențiile de vot, iar în Franța partidul populist al doamnei Marine Le
Pen este de asemenea primul. Și nu e absolut nicio surpriză”, avertizează Vladimir Borțun.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La fel
cum sărăcia din Europa anilor 20-30 avea să aducă în prim-plan
fascismul și să distrugă un continent și o lume întreagă mai
apoi, austeritatea de acum nu face decât să fie o trambulină pentru euroscepticismul și populismul care se pregătesc se acceadă la vârf în următorii ani.
De altfel, economia Uniunii Europeană suferă și
comparativ cu China și SUA. Uniunea Europeană este complet
necompetitivă din cauza prețurilor uriașe ale energiei și ale
politicilor neinspirate care au dus la dezindustrializare. Există însă și
câteva excepții, țări care reușesc să crească economic împotriva „valului”. Irlanda și Spania sunt cele mai bune exemple în acest sens, în timp ce țări ca România nu fac decât să arate contrariul.
Facem totul pe dos
La polul opus, potrivit BBC,
Spania a avut în 2024 o creștere economică de 3,2%, în timp ce în
Germania a existat o scădere de 0,2%. Pe de altă parte, Franța,
Italia și Marea Britanie au avut avansuri economice modete de 1,1%,
0,5%, respectiv 0.9%, conform sursei citate. Astfel, Spania a
contribuit în proporție de 40% la creșterea economică a zonei
euro, în 2024. În 2025, Spania a crescut cu 2,8%, aproape dublu
față de media zonei euro, care a fost de doar 1,5%.
„Sincer, nu știu dacă Spania poate fi un exemplu pentru România, în condițiile în care politicile economice alese de București sunt exact opusul. Sigur, nu avem turismul
Spaniei, nu avem infrastructura lor. Dar nici nu facem nimic ca să
tindem spre mai bine. Premierul Bolojan nu știe deloc economie, e ca un contabil, știe doar să taie. Este incapabil să vină cu idei,
să găsească soluții pentru a avea o creștere economică și în
România. Și acest lucru vine cu costuri sociale enorme. Am avut o
coaliție nefuncțională cu un partid ca PSD care se pretinde partid
social-democrat, dar în realitate este cel mai capitalist dintre toate partidele. Nu degeaba PSD are poate cei mai bogați lideri politici. PSD a acceptat austeritatea, iar apoi s-a prefăcut că
îi pasă. De fapt, politicianul român, indiferent de partid, nu este capabil să se gândească la cetățean. Plus că în România nu avem un partid de stânga veritabil, așa cum este
cazul Spaniei, PSD e social-democrat doar cu numele, nu e interesat de bunăstarea oamenilor. Și niciun partid din România nu este interesat să le fie bine și oamenilor”, mai
spune Vladimir Borțun.
Nu întâmplător, motorul principal al
creșterii economice din Spania a fost cererea internă, generată de creșterea veniturilor oamenilor și a companiilor, așa cum a remarcat Euronews. Și la acest capitol, situația din România este exact la polul opus. În România, consumul se află în picaj tocmai din cauza măsurilor guvernului care au dus
economia în recesiune și au provocat scăderea puterii de cumpărare. De altfel, majoritatea economiștilor au
criticat măsurile guvernului și au avertizat că acestea vor duce
la contracție economică și vor compromite pentru ani buni
dezvoltarea României.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„România procedează exact
invers față de cum o face o țară ca Spania, iar rezultatul se vede.
Economia României se află în criză, cea a Spaniei crește dublu
față de zona euro, iar inflația lor e de 3 ori și jumătate mai
mică decât la noi. Sunt lucurri pe care le știe orice economist și
orice sociolo -, cu măsuri punitive, cu austeritate nu ai cum să ai
dezvoltare. Până când se vor înțelege și în România aceste
lucruri,nu se va schimba nimic”, încheie Vladimir Borțun.