”Urmărirea penală este nepublică” – este răspunsul Parchetului General la solicitarea G4Media.ro adresată noii procuroare generale Cristina Chiriac de a explica episodul controversat din cariera sa, în care i-a trimis în judecată pe preoții care îl șantajau pe fostul episcop al Hușilor, Corneliu Bârlădeanu (Onilă), dar a omis să sesizeze Parchetul Curții de Apel Iași cu privire la infracțiunile de viol și agresiune sexuală comise de episcop la adresa unui elev din seminarul teologic unde era profesor.

– articolul continuă mai jos –

Refuzul procuroarei generale de a oferi explicații vine după ce, la numirea în funcție, președintele României Nicușor Dan i-a luat apărarea și a reproșat faptul că șefii ei, ai DNA și ai Parchetului general, nu au explicat public cazul.

”Am așteptarea de la cei 3 procurori șefi numiți azi, în primul rând, să comunice cu procurorii din subordine și, în al doilea rând, să comunice în spațiul public ceea ce – din păcate -predecesorii săi nu au făcut … toate deficiențele cu care munca de procuror, activitatea parchetelor, deficiențe pe care le întâmpină procurorii în activitatea lor, legislativ, colaborarea cu poliția, lipsă de echipamente unde e cazul, dacă vorbim în mod special de Parchetul General, blocajul pe Secția Specială de anchetare a magistraților”, a declarat șeful statului pe 8 aprilie 2026 când a semnat decretele de numire a procurorilor șefi, printre care și actuala șefă a PG, Cristina Chiriac.

Nu a ascuns probe, ci le-a trimis la judecător, cum trimite orice procuror cercetarea sa penală când trimite un caz în judecată și nu a sesizat parchetul pentru că n-au fost agresiuni și nu au fost minori în probele care au ajuns la domnia sa (…)

Vreau să mă opresc aici și să fac o scurtă discuție despre cine apără reputația unui procuror. Pentru că, bine… teoretic, procurorul face o cerere la CSM, CSM-ul judecă și după vreo două luni, găsim un comunicat pe site-ul CSM-ului în care spune: ”Îi apărăm reputația”, dar în spațiul public….pentru că regulamentul de funcționare a parchetelor din România interzice unui procuror să vorbească public în momentul în care el este atacat mediatic.

Dacă șeful lui îl apără, că șeful are voie, dacă șeful lui îl apără, are noroc, dacă șeful lui nu îl apără, în opinia publică, rămâne cu o tinichea legată de coadă toată cariera sa profesională.

Și asta trebuie să o schimbăm, în general, eu cred că pe marile cazuri penale, procurorul trebuie să explice în termeni simpli, sintetizând ce se întâmplă în dosar astfel încât opinia publică să cunoască. Și cu atât mai mult în momentul în care activitatea sa profesională este pusă în discuție >>, a declarat președintele Nicușor Dan pe 8 aprilie 2026 la Palatul Cotroceni.

Întrebările G4media.ro pentru procuroarea generală Cristina Chiriac

Prin urmare, G4Media.ro i-a oferit posibilitatea procurorarei Cristina Chiriac, devenită între timp șefa Parchetului General, să explice acuzațiile ce îi sunt aduse în spațiul public legate de cazul fostului episcop de Huși.

”În spațiul public se vehiculează teza potrivit căreia actuala procuroare generală a României, Cristina Chiriac, pe vremea când era procuror DNA, ar fi ascuns probe și l-ar fi protejat pe fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, în sensul că procuroarea Chiriac ar fi instrumentat doar dosarul de șantaj la adresa episcopului și nu ar fi sesizat parchetul competent, adică Parchetul Curții de Apel Iași, cu privire la infracțiunile de viol și abuz sezual împotriva unor minori săvârșite în calitate de profesor de seminar teologic.

Ținând cont de gravitatea afirmațiilor, de poziția actuală a doamnei Cristina Chiriac, de poziția de fost procuror DNA, vă rugăm să prezentați un punct de vedere detaliat cu privire la aceste acuzații.

1. De ce dna procuror Cristina Chiriac nu a sesizat imediat, în 2017, parchetul competent (PCA Iași) în legătură cu suspiciunile de viol sau abuz sexual împotriva unui minor săvârșite în calitate de profesor de către fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă?

PCA Iași a deschis o anchetă împotriva episcopului abia în 2019 după ce un fost polițist judiciar al DNA a dezvăluit jurnaliștilor de la site-ul safielumina.ro că procuroarea Chiriac ar fi ascuns probele de viol și abuzuri sexuale împotriva unor minori.

2. Ce s-a întâmplat cu plângerea penală depusă la Parchetul general în 2022 de fostul polițist judiciar de la DNA Iași, Florin Costan, împotriva procuroarei Cristina Chiriac?

3. S-a dispus soluție în acest caz, când, care este soluția și care sunt argumentele care au stat la baza acestei soluții?

4. Vă rugăm să ne puneți la dispoziție soluția dispusă de PÎCCJ în cazul doamnei Cristina Chiriac”, sunt întrebările adresate de G4Media.ro procuroarei generale Cristina Chiriac.

Răspunsul Parchetului general condus de Crsitina Chiriac a fost sec: ”Parchetele trebuie să respecte caracterul nepublic al urmăririi penale (…) prin urmare, având în vedere cadrul legislativ menționat, nu putem da curs solicitării dvs”.

  • Vezi răspunsul PG la solicitarea G4Media.ro aici.

 

Ulterior, pe 16 aprilie 2026, într-un interviu la Europa FM, președintele Nicușor Dan a reiterat apărările la adresa procuroarei Cristina Chiriac. Șeful statului a declarat că aceasta nu a ascuns probe în cazul fostului episcop de Huși, condamnat între timp la 8 ani de închisoare pentru viol asupra minorilor.

„Nu a ascuns nimic. Ea nu a făcut nimic cu imaginile pentru că în imagini nu erau minori și era un act consimțit. (…) A văzut niște filme cu un act sexual consimțit între adulți, asta e ce a văzut ea”, a susținut președintele.

În replică, jurnalista Diana Oncioiu, care a documentat agresiunile fostului episcop, a scris pe Facebook, că „Nicusor Dan minte” și în această chestiune nu mai e deloc președinte, ci avocatul procuroarei Cristina Chiriac care „a protejat violatori ascunzând probe”.

Cum a apărat-o DNA în 2020 pe procuroarea Cristina Chiriac

DNA a explicat, în 2020, la solicitarea jurnalistului G4Media Sorin Semeniuc, că în urma unor percheziții în timpul anchetei de șantaj din 2017, anchetatorii au ridicat „mai multe suporturi informatice care conțineau anumite înregistrări a căror autenticitate nu a fost stabilită, acest aspect neavând relevanță în descrierea elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj”. Vezi aici pe larg.

Context. Fosta șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, numită în funcția de Procuror General al României de către președintele Nicușor Dan, în ciuda avizului negativ al CSM, face obiectul unor controverse potrivit cărora, în 2017, când a instrumentat dosarul de șantaj la adresa fostului episcop al Hușilor Corneliu Bârlădeanu (pe numele de mirean Cornel Onilă), s-a limitat strict la ancheta de șantaj, a ținut la sertar probele privind infracțiunile de viol și agresiuni sexuale comise de episcop și nu a sesizat parchetul competent în astfel de cazuri (Parchetul Curții de Apel Iași).

În dosarul de șantaj, 3 preoți l-au șantajat pe episcop cu înregistrări în care arhiereul întreținea relații sexuale cu elevi de la Seminarul Ortodox din Huși, unde era profesor. Preoții i-au solicitat episcopului un post de vicar și 50.000 de euro.

În martie 2019, cei trei au fost găsiți vinovați și condamnați definitiv. Și episcopul și-a pierdut funcția, dar a rămas sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe, care l-a trimis la o mănăstire.

Dosarul împotriva fostului episcop a fost redeschis în 2019, în urma unei investigații de presă a ziariștilor de la site-ul safielumina.ro.

S-a dovedit că nu a fost vorba doar de simple fapte sexuale ale episcopului, ci de infracțiuni de viol și agresiuni sexuale exercitate prin constrângere psihică de către un profesor de seminar teologic asupra unui elev (minor la data agresiunilor sexuale, major de câteva zile la data violului, dar neconsimțit, potrivit mărturiilor acestuia din dosar). Cazul a condus la condamnarea fostului episcop la 8 ani de închisoare.