27 Aprilie 2026, 19:30
Redacţia PiataAuto.md

În decursul ultimilor ani s-au auzit de mai multe ori voci ale experţilor care trăgeau alarma despre numărul imens de date colectare de maşinile dirijate de soft, în special cele electrice şi în special cele chinezeşti. În 2024, o scurgere de date de la VW arăta că maşinile electrice de acolo stocau datele lor curente pe un cloud Amazon nesecurizat, acele date conţinând locaţii în care a navigat maşina, iar contrapunând multe locaţii ale unei maşini se puteau face identificări şi profilări ale proprietarilor. În octombrie 2025, norvegienii descopereau că autobuzele electrice chinezeşti Yutong nu doar că transmit volume imense de date, dar şi pot fi controlate de la distanţă, iar la două săptămâni distanţă au descoperit că acelaşi lucru e valabil şi la maşinile electrice chinezeşti, care încearcă să comunice constant cu sediul, iar când protocoalele obişnuite 4G sau 5G nu funcţionează, maşinile încercau să comunice cu sateliţii militari chinezi. Din motive similare ministerul apărării din Marea Britanie le-a interzis angajaţilor săi să vină cu maşinile electrice chinezeşti în locaţii militare secrete sau chiar să poarte conversaţii când se află în maşini chinezeşti, pentru că acestea ar putea înregistra şi transmite sunetele şi imagine, atât din interior, cât şi de la camerele din exterior, iar o decizie similară a luat-o şi Polonia. Ei bine, de curând inginerii companiei franceze Quarkslab au descoperit un volum imense de date pe un model BYD despre tot istoricul maşinii şi al proprietarului.

Compania franceză a luat la bază un modul TCU de pe un BYD accidentat şi casat. Modulul TCU e responsabil de datele de telemetrie, procesându-le şi făcând maşina să-şi poată şti viteza, locaţia, să poată comunica şi cu serviciile de urgenţă 112 în cazul unui accident, dar şi să proceseze alte date telemetrice, în funcţie de cât de avansată e maşina. Inginerii francezi au cumpărat acest modul absolut aleatoriu, la mâna a doua, de la o companie de dezmembrări.

Inginerii au dezasamblat modulul şi au analizat conţinutul acestuia. Modulul TCU era format din câteva submodule — un modul MCU pentru comunicare CAN Bus, nu numele de cod S32K144U, care centraliza toate datele şi parametrii maşinii şi ale celorlalte submodule. Un alt submodul era Flairmicro FLC-MCM63XG, un computer de facto, compus dintr-un procesor Qualcomm MDM9628, cu un CPU pentru model şi cu un alt CPU pentru aplicaţii. Acest modul opera pe Linux şi era responsabil de execuţia softului legat de telematică, înregistrarea datelor şi asigurarea conexiunilor de reţea.

Un alt submodul conţinut aici era un MCM, adică un set multichip cu rol inclusiv de memorie de stocare, de lungă durată, şi de memorie operativă. Arhitectura acestor sisteme şi interacţiunea între ele nu e ceva neobişnuit pentru zilele noastre, mai ales pentru maşini electrice, dar informaţia stocată pe aceste cipuri a fost adevărata descoperire.

Inginerii francezi au separat aceste cipuri şi le-au descărcat datele pe dispozitive separate. Lucrurile superficiale erau prezenţa datelor de logare în contul utilizatorul de pe maşină şi în reţeaua WiFi în formă textuală, uşor accesibilă.

Dar pe lângă asta, inginerii au descoperit că acest cip extrăgea şi memora poziţia GPS a maşinii de 5 ori pe secundă, înregistrând ora până la precizie de secundă şi locul aflării maşinii, cu 5 poziţii înregistrate pentru fiecare secundă. Şi aceste date sunt înregistrate pentru întreaga durată de viaţă a maşinii, din momentul fabricării ei la fabrica din China până la ultimul moment.

Deci, acest modul de pe o maşină BYD nu stoca doar destinaţiile introduse în sistemul de navigare, ci toate localizările maşinii, pe toată durata vieţii sale, indiferent dacă se folosea navigarea sau nu, dar maşina era în mişcare sau staţiona. Prin urmare, inginerii francezi au putut procesa acest volum imens de date şi reconstitui întreaga istorie a maşinii.

Având un volum atât de mare de date de localizare corelate cu timp, inginerii au putut deduce cu uşurinţă adresa de domiciliu proprietarului maşinii, adresa de muncă, stilul său de viaţă şi cele mai frecventate locuri, programul obişnuit. În acest caz, maşina s-a dovedit a fi fost exploatată de un britanic.

Foto: Inginerii francezi au putut afla toată istoria maşinii şi au indicat câteva puncte frecventate des din istoricul maşinii pe hartă

S-a putut deduce şi locul accidentului care a dus la casarea maşinii, ba chiar având data din aceste module şi ora, s-a descoperit şi o postare pe Facebook, cu imaginile maşinii răsturnate.

Foto: Imagine descoperită online cu finalitatea duratei de viaţă a maşinii

Iar având toate aceste date, inginerii au putut înţelege enorm de multe din istoria proprietarului său, nu doar a maşinii. Nu se poate spune acum dacă toate aceste date au fost transmise în timp real şi către serverele producătorului, dar logica ne spune că, cel mai probabil, răspunsul e afirmativ, or, altfel BYD n-ar avea nicio utilitate în acest date stocate doar local, pe un cip de pe maşină.

Înainte, asemenea descoperiri erau adeseori combătute cu argumentul că n-ar trebui să existe îngrijorări, pentru că nimănui nu i-ar fi interesant să ştie ce face un anumit utilizator într-o zi sau alta. Şi e adevărat, de multe ori, doar că aceste volume de date imense, adunate de la milioane de maşini din lume, dau posibilităţi de cu totul alte procesări, când se ştie o locaţie strategică şi se pot corela care maşini opresc acolo în timpul zilei, generându-se profilarea acelor angajaţi, cu locurile lor de trai. Dacă e nevoie de un contact „întâmplător” cu aceştia, se va şti la ce magazine îşi iau produsele alimentare, la ce sală de fitness merg. Se poate corela uşor şi cine mai locuieşte în aceeaşi casă, sau dacă unul dintre cei vizaţi are opriri atipice pin alte locuri, care ar vrea să le ţină neştiute. Orice om de interes strategic poate deveni astfel uşor monitorizat, profilat şi eventual şantajat dacă i se găsesc detalii atipice. Bineînţeles, BYD n-ar avea de ce face asta. Dar nu e neapărat să o facă producătorul, o pot face alţi actori cu drept legal de a solicita acces la date.

Dacă se doreşte, se pot profila chiar şi stările de spirit în condus mai agresiv şi mai liniştit, corelate cu dăţi şi perioade. Iar profilările se pot extinde către cei cu care există interacţiuni mai frecvente sau în locaţii de interes.

Ingineri francezi arată, astfel, cât de mari sunt volume de date procesate, stocate şi probabil trimise de producătorii unor maşini chinezeşti, precum acest BYD. Colectarea unor date sumare ar putea fi justificată, poate, dar când maşina stochează de 5 ori pe secundă poziţiile din întreaga sa durată de viaţă, totul devine de-a dreptul bizar.

0

1,850

Înapoi

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

TESTE DRIVE DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

(VIDEO) Test drive cu noul BYD Sealion 7 electric, în versiune chinezească, înainte de lansarea în Europa