Gimnasta Ana Bărbosu, aflată în mijlocul unui scandal de
proporții la Jocurile Olimpice, a intrat din nou în atenție, după ce a ratat
trei controale antidoping. Sportiva a primit o suspendare de doi ani din
activitate, ca urmare a faptului că a declarată „neprezentă” la un control în România și la două în Statele Unite. Decizia nu este definitivă, iar Federația
Română de Gimnastică pregătește deja o cale de atac, deși nu prea știe cum să acționeze în astfel de situații.
Ana Bărbosu a fost suspendată doi ani. Foto Profimedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
”Acum am primit de la ITA o adresă care ne anunță de o
sancționarea Anei Bărbosu pentru trei ‘missed test-uri’. Adică ea nu a fost
găsită de trei ori (în decurs de 12 luni) de agenții antidoping la locația pe
care a anunțat-o în aplicația pe care fiecare sportiv de performanță o are. În
principiu lucrurile privind perioada se vor duce către doi ani, dar nu pot da
informații oficiale deoarece este o chestiune internă”, a afirmat Ioan Suciu,
președintele Federației Române de Gimnastică, citat de Agerpres.
Suciu a explicat că urmează să ia legătura cu Ana
Bărbosu, sportivă care se pregătește de ceva timp în Statele Unite ale Americii, unde este studentă la Universitatea Stanford. ”Noi în momentul de față vom analiza situația în Comitetul
Executiv și vom discuta cu Ana. Mai multe nu pot spune, pentru că informația
este proaspătă și este o chestiune care o privește direct”, a spus el.
FRG se gândește să facă recurs
Întrebat dacă Federația Română de Gimnastică va face recurs
la sancțiunea ITA sau de procedură se va ocupa avocatul gimnastei, Ioan Suciu a
răspuns: ”Nu știu. Nu vreau să vorbesc pe supoziții, vreau mai întâi să vorbim
cu ea. Trebuie văzută exact poziția ei. Ea are avocat la rândul ei. Iar apoi
avocatul Federației se va conecta cu avocatul ei și vedem care sunt pașii”.
Conform regulamentelor antidoping, sportivii de performanță
sunt obligați să anunțe într-o aplicație domiciliul sau locul unde se află timp
de 60 de minute în fiecare zi pentru ca agenții să poată efectua teste
inopinante. Dacă un sportiv nu este găsit la locația anunțată în interval de 60
de minute acest fapt constituie încălcarea regulamentului antidoping. Trei
astfel de încălcări pe parcursul unui an calendaristic duc la sancționarea
sportivului, chiar dacă acesta nu are niciun test pozitiv. Pentru a o apăra, Universitatea din Stanford a angajat cei mai buni avocați. Potrivit unor informații de peste Ocean, instituția a plătit cu 300.000 de dolari avocații româncei.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
ANAD susține că Ana Bărbosu nu a fost suspendată
Imediat după ce în spațiul public a apărut informația
potrivit căreia gimnasta ar fi primit o suspendare pe o perioadă de doi ani, Agenţia
Naţională Anti-Doping a venit cu un comunicat prin care neagă acest fapt. ANAD
susține că Ana Bărbosu se află în atenția ITA, însă sportiva nu a primit o
suspendare până în acest moment.
„ANAD a fost informată
de International Testing Agency (ITA), în numele World Gymnastics, cu privire
la acuzația care i se aduce sportivei Ana-Maria Bărbosu, pentru încălcarea
prevederilor art. 2.4 din Codul Mondial Anti-Doping (Whereabouts Failures). Precizăm că această
abatere vizează neîndeplinirea obligațiilor privind furnizarea informațiilor de
localizare și disponibilitatea pentru controale, nefiind vorba despre un caz de
depistare a unei substanțe interzise, așa cum s-a sugerat în unele materiale
apărute în spațiul public.
De asemenea, subliniem
că acest caz este gestionat la nivel internațional de către ITA, în numele
federației internaționale de gimnastică, iar demersurile aferente nu implică
ofițeri de control doping ai ANAD, ci personal desemnat în cadrul programelor
internaționale. ANAD este informată în
fiecare etapă a procedurii, însă informațiile au caracter confidențial până la
finalizarea cazului și comunicarea oficială din partea ITA.
Ana are dreptul să formuleze apărarea
Până în prezent,
sportiva nu a fost suspendată. Aceasta are dreptul să își formuleze apărarea cu
privire la fiecare dintre cele trei situații reținute, care, cumulate, pot
constitui o abatere de tip Whereabouts Failure. Conform Codului
Mondial Anti-Doping, pentru o astfel de abatere, sancțiunea standard este de 2
ani de suspendare, cu posibilitatea reducerii în funcție de gradul de culpă și
circumstanțele specifice ale cazului.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În perioada următoare,
sportiva poate accepta consecințele propuse sau poate opta pentru soluționarea
cazului de către instanța competentă, conform procedurilor internaționale. ANAD
monitorizează evoluția situației și va continua cooperarea instituțională cu
organismele competente, în limitele atribuțiilor legale”, au comunicat cei de la ANAD, însă ceea ce susține agenția se bate cap în cap cu afirmațiile președintelui federației. Contactat pentru a confirma informația, Ioan Suciu a declarat: ”Da, e informarea oficială”.
Ana Bărbosu mai are un proces la TAS
Ana Bărbosu este implicată și în altă speță, care a ajuns la
Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, pentru medalia de bronz de la
JO 2024.
Tribunalul Federal Suprem Elvețian (SFT) a luat decizia, la
începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din
finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor
Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj
Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei Ana Bărbosu.
Bărbosu s-a clasat inițial pe locul al treilea în finala de
la sol, dar a coborât pe locul al patrulea după ce delegația Statelor Unite a
depus un apel în urma evoluției reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota
americancei a fost mărită și aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei. România a făcut sesizare la TAS, care a decis că nota
inițială a americancei Chiles ar trebui păstrată deoarece apelul delegației SUA
a fost făcut după termenul de un minut și deci nu ar fi trebuit să fie valid.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cazul de la Olipiada din 2024, retrimis la judecare
Federația americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit
o nouă probă video care atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47
de secunde de la publicarea notei, iar un al doilea protest opt secunde mai
târziu. Totuși, potrivit federației americane, noile dovezi nu au fost admise
de TAS.
Tribunalul Federal Suprem Elvețian a anunțat în februarie că
retrimite cazul la TAS, ”pe baza înregistrării audio-video descoperite după
decizia luată de TAS” în favoarea Anei Bărbosu.
Curtea federală a precizat că este o probabilitate ca
înregistrarea audio-video să ducă la o modificare a deciziei TAS în favoarea
aplicanților (Chiles și USA Gymnastics), având în vedere că TAS ar putea
considera, în lumina acestei înregistrări, că solicitarea verbală făcută pentru
Jordan Chiles a fost efectuată înainte de expirarea perioadei limită
regulamentare de un minut.
TAS i-a dat medalia de bornz, în primă instanță
Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost
pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles
a depus contestație și i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a
terminat pe poziția a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut și ea contestație
pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul
de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei
Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea și
pe 5 de americanca Jordan Chiles.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ulterior, atât federația de gimnastică din SUA, cât și
gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal
Elvețian. România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică
artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbașa câștiga aurul la sărituri,
Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua
bronz.