Prețurile la energie sunt în creștere, creșterea economică încetinește, iar guvernele europene, cu bugetele deja epuizate, au puține soluții pentru a-i proteja pe alegători de consecințe.

Liderii europeni au o nouă teamă: confruntarea dintre Donald Trump și Iran este pe cale să transforme ceea ce a început ca un șoc economic într-o criză politică pentru fragilul centru politic al blocului comunitar.

Pe măsură ce prețurile la energie urcă și creșterea economică se împiedică, guvernele pro-europene se pregătesc pentru o criză pe care nu au puterea să o oprească – și care ar putea străpunge deja slăbitul curent politic principal al blocului, scrie politico.eu.

În toată Europa, liderii nepopulari se confruntă cu o reacțiune populistă care, anul viitor, în Franța, ar putea fi suficient de puternică pentru a duce formațiunea de extremă dreaptă, Adunarea Națională, la victorie, aducând=o chiar la Palatul Élysée și trimițând unde de șoc în întreaga lume.

„Costurile energetice se răsfrâng asupra alimentelor, transporturilor și locuințelor, lovind cel mai puternic gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat pentru Politico Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, care reunește sindicate din toată Europa și consiliază Comisia Europeană în politica economică și de muncă. „Din punct de vedere politic, acest lucru creează spațiu pentru neîncredere – nu doar în guvernele naționale, ci și în capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocurile externe. Riscul este de a accelera sprijinul pentru abordări mai protecționiste sau mai închise.”

Franța este cel mai mare premiu. Dar nu este singurul semn în Europa că centrul politic se prăbușește.

În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte Rumen Radev, apropiat de Kremlin, i-a pus pe jar pe liderii din întreaga Europă. În România, o criză de coaliție ar putea să-l îndepărteze curând de la putere pe prim-ministrul pro-european Ilie Bolojan. În Germania, partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) vizează câștiguri în alegerile regionale din septembrie din Saxonia-Anhalt, după ce a pătruns deja în părți din vestul Germaniei, departe de baza sa tradițională de putere din est.

Războiul cu Iranul va fi în centrul atenției luni,27 aprilie, când adjuncții miniștrilor de finanțe din cele 27 de guverne ale UE se vor întâlni la Atena pentru a discuta cum să protejeze blocul de consecințele economice fără a-l arunca într-o criză a datoriei, potrivit a doi diplomați europeni familiarizați cu pregătirile. Șefii lor, miniștrii de finanțe, vor relua dezbaterea săptămâna viitoare la Bruxelles, în timp ce ministerele de finanțe încep dificila sarcină de a elabora bugetele naționale pentru anul viitor.

Semnale de alarmă

Când liderii europeni au organizat săptămâna trecută un summit de două zile în Cipru, în timp ce șefii economiilor și experții se întruneau în Grecia, un fir comun a fost vizibil în întâlnirile private, conversațiile informale și declarațiile publice: economia Europei este deja slabă, iar șocul iranian amenință să o facă explozivă din punct de vedere politic.

„Pe măsură ce blocarea Strâmtorii Ormuz persistă, este clar că impacturile devin tot mai pronunțate și, după cum spun unii, se răspândesc în întreaga economie”, a declarat pentru Politico Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, în marja Forumului Economic de la Delphi din Grecia. „Sfatul nostru este să rămânem la măsuri temporare și direcționate, pentru a limita impactul fiscal, deoarece spațiul fiscal este acum mai limitat decât era după COVID-19 și după prima criză energetică [declanșată de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia] din 2022.”

Confruntarea dintre Washington și Teheran se prelungește, după ce negocierile recente au fost anulate în ultimul moment. Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru majoritatea traficului comercial maritim, menținând prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril.

Atacurile conduse de SUA și Israel sunt cel mai recent – și cel mai acut – declanșator al alarmei roșii economice în Europa. Dar clopotele de alarmă sună de ani de zile.

Europa risca o „agonie lentă” dacă liderii nu întreprindeau reforme ample pentru a ajunge din urmă China și SUA, care cresc mai repede, avertiza în 2024 fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

„Nu ar trebui să subestimăm faptul că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez sunt împotriva europenilor”, a declarat vineri, 24 aprilie, la Atena președintele francez Emmanuel Macron, care a avut discuții cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis după summitul UE. „Așadar, acesta este momentul potrivit pentru noi să ne trezim.”

În semn al tensiunilor financiare tot mai mari, ambii lideri au folosit întâlnirea pentru a cere o extindere a perioadei de rambursare a planului de redresare post-pandemic al UE și mai multă datorie europeană pentru a finanța prioritățile de investiții ale blocului.

Previziuni economice în scădere

Letargia economică care bântuie Europa de ani de zile se transformă în ceva mai urgent: stagflație. Creșterea prețurilor cauzată de război și blocadă se ciocnește cu creșterea economică slabă din întreg blocul.

Văzută cândva ca temporară, criza este acum așteptată să aibă efecte mai durabile și se răspândește în întreaga economie, a spus Dombrovskis.

„Ne confruntăm cu stagflație – încetinire economică și creștere a inflației în același timp”, i-a declarat el lui POLITICO. „Este aproape sigur că va trebui să revizuim în scădere prognoza noastră economică [pentru întregul an] în prognoza de primăvară din a doua jumătate a lunii mai.”

Germania și Italia – care împreună reprezintă mai mult de o treime din PIB-ul total al UE – și-au revizuit în scădere prognozele economice pentru întregul an în ultimele zile.

La summitul de săptămâna trecută, liderii UE au analizat propunerile Comisiei de a atenua lovitura crizei energetice, inclusiv reduceri de taxe la electricitate, scheme sociale pentru gospodării vulnerabile, reduceri de TVA, subvenții direcționate pentru tehnologii curate, investiții în rețelele energetice și realimentarea coordonată a stocurilor de gaze.

Dar există o limită a ceea ce pot face Bruxelles-ul – sau guvernele naționale cu bugete reduse.

Multe țări ale UE încă se luptă cu niveluri ridicate ale datoriei și deficite rămase de la programele de sprijin economic din perioada pandemică. Acest lucru lasă puțin spațiu pentru tipul de intervenție amplă pe care Europa a desfășurat-o în timpul pandemiei de COVID-19 sau după invazia Rusiei în Ucraina.

Dombrovskis a spus că Executivul European se abține de la măsuri de tip „bazooka” și îndeamnă guvernele să rămână la sprijin „direcționat, temporar” – cu alte cuvinte, să intervină doar acolo unde durerea este cea mai acută.

Pesimismul economic redeschide, de asemenea, una dintre cele mai vechi linii de falie ale UE: lupta dintre țările frugale din nord și statele sudice care cer mai mult sprijin de la Bruxelles.

Negocierile privind bugetul UE de 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034 au devenit un câmp de luptă. Țările nordice vor să reducă cheltuielile și să redirecționeze mai mulți bani către apărare. Țările sudice susțin că au nevoie de sprijin economic. Peste negocieri este o altă factură: din 2028, UE urmează să înceapă să ramburseze 25 de miliarde de euro pe an din datoria comună emisă pentru a face față consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19.

„Ne-am îndatorat în timpul COVID-ului. Astăzi unii ne spun că trebuie să rambursăm rapid”, a spus vineri Macron. „Este absurd.”

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent