3 Mai 2026, 09:53
Redacţia PiataAuto.md
Există ţări în care companiile au mai mare libertate în modelele pe care le pot alege pentru flota lor, în scop de muncă, atât timp cât există o justificare a scopului de afacere pentru acele maşini. În Germania, însă, maşinile de companie vin de obicei cu multă birocraţie asociată, precum obligaţia de a menţine un caiet de înregistrări cu orele la care începe şi sfârşeşte condusul în scop de muncă, iar maşinile atipice pot atrage rapid atenţia autorităţilor. Un german care muncea ca expert tehnic şi singurul angajat în propria companie, a atras o asemenea atenţie din partea autorităţilor fiscale din cauza unui Lamborghini Aventador şi a unui BMW Seria 7 din flota companiei sale, dar a câştigat de curând un proces lung de judecată cu fiscul din Germania, demonstrând că cele două maşini erau maşini legitime de muncă, informează publicaţia germană AutoBild.
Imagini simbol
În special, modelul Lamborghini din flota companiei a atras atenţia fiscului german la început. Maşina era achiziţionată printr-un contract de leasing, la un preţ de 279.831,93 euro net, deci peste 300.000 euro preţ cu tot cu TVA, iar compania antreprenorului german plătea o rată lunară de leasing de 5.474,03 euro net, pe care şi-a dedus-o integral drept cheltuieli operaţionale ale afacerii.
Fiscul german a suspectat că antreprenorul foloseşte de fapt maşina pentru interesele sale personale, deducând nemeritat cheltuielile pentru achiziţia ei din bilanţul firmei, reducând astfel profitul operaţional al firmei şi, respectiv, impozitul pe venit al companiei, pe care-l plăteşte statului german.
Autorităţile fiscale au demarat o anchetă, venind la sediul companiei expertului tehnic german şi făcând verificări. Au descoperit că germanul avea caiete de înregistrări cu orele de folosire a maşinilor, scrise de mână, pe care inspectorii fiscali le-au declarat drept ilizibile, deci imposibil să se înţeleagă din ele ceva şi le-au exclus din dovezile prezentate de antreprenor.
De asemenea, au constat la faţa locului că ambele maşini — atât Lamborghini, cât şi BMW — aveau aplicate pe ele abţibilduri cu denumirea şi logo-ul companiei, ceea ce în viziunea antreprenorului confirma faptul că sunt maşini din flota companiei, folosite în interes de afaceri.
El explicase inspectorilor că are libertatea de a-şi alege pentru munca sa maşinile care îl fac să muncească mai eficient şi mai bine, şi întrucât în rolul său de expert tehnic nu are nevoie să transporte utilaje grele şi voluminoase la locurile unde merge, nu are nevoie de o dubiţă clasică sau o camionetă, ci poate alege şi maşini care nu se încadrează în tiparul general, fără a încălca legea.
Totuşi, inspectorii au fost incisivi şi nu s-au lăsat convinşi de dovezi şi explicaţii, considerând că expertul tehnic a folosit maşinile în interes personal. Aşa că, deşi au pornit iniţial doar de la Lamborghini, au inclus şi BMW-ul în ancheta lor, care era de asemenea cumpărat în leasing şi au decis că pentru ambele maşini suma cheltuielilor deduse trebuie să fie redusă cu 2/3, iar cele 2/3 care nu ia intră la cheltuieli se vor plusa la profiturile declarate ale companiei pentru fiecare an în care au fost deţinute, calculându-se impozit adiţional pe profit.
Dar antreprenorul nu s-a lăsat înfrânt de această decizie a fiscului german şi a atacat-o în instanţa de judecată, contestând concluziile inspectorilor şi decizia luată în cazul său. A urmat un proces lung de judecată, în care antreprenorul a venit în faţa magistraţilor şi a prezentat şi caietele de înregistrări, şi dovezile cu logo-urile maşinilor aplicate pe maşini, şi poze cu el şi maşinile în timpul orelor de muncă, vizitând obiectele clienţilor săi, unde era contractat să facă expertiză tehnică.
Foto: Curtea Federală de Finanţe din Germania, responsabilă de judecarea unor asemnea cazuri
Mai mult ca atât, el le-a declarat judecătorilor că le-a pus şi inspectorilor fiscali că el are şi două maşini deţinute privat, ca persoană fizică — un Jeep Commander şi un Ferrari 360 Modena Spider — prin urmare nu avea niciun motiv să-şi cumpere un Lamborghini pe companie, pentru a-l folosi în scop privat, întrucât avea deja o maşină de vis în proprietate privată. Dimpotrivă, faptul că deţinea un Ferrari ca persoană fizică arată mai degrabă că antreprenorul îşi dorea condiţii mai bune de muncă, cumpărând un Lamborghini pe companie pentru a menţine aceleaşi standarde de ambianţă într-o maşină.
Iar judecătorii au considerat aceste ultimele elemente drept cruciale, emiţând o decizie în care au menţionat că fiscul ar fi trebuit să ia în considerare logică faptul deţinerii acestor două maşini în regim privat de antreprenor drept o justificare solidă şi un context mai amplu care îl justifică să deţină un Lamborghini pe numele companiei şi să-şi deducă şi cheltuielile pe el. Mai mult ca atât, judecătorii au stipulat că inspectorii n-au fost corecţi în a descalifica caietele de înregistrări doar pentru faptul că scrisul de mână era greu de înţeles. Prin urmare, instanţa de judecată a decis în favoarea antreprenorului german, considerând că el nu a încălcat legea şi nu şi-a crescut artificial cheltuielile prin achiziţia acestor maşini, ci a avut dreptul deplin să le aleagă şi să-şi deducă şi cheltuielile pe el.
În decizia de judecată există şi recomandări pentru fisc şi inspectori fiscali, ca aceştia să ţină cont în cazul similare de maşinile pe care antreprenorii vizaţi le deţin în regim privat — dacă aceste maşini sunt cel puţin echivalente sau foarte apropiate ca prestigiu şi statut, atunci asta trebuie tratat ca o circumstanţă atenuantă, care îi justifică mai mult în a alege o maşină similară şi pentru compania lor.
Astfel, cazul a devenit unul rezonant în presa germană acum, deşi are ani de zile de când rulează în instanţă, şi e văzut ca unul din rarele cazuri când un antreprenor şi iese din stereotipurile obişnuite a putut obţine o victorie importantă în instanţă în faţa autorităţilor fiscale germane. Mai mult ca atât, instanţa germană a recomandat în aceeaşi decizie ca fiscul şi inspectorii să nu trateze orice caz atipic apriori ca o tentativă de încălcare şi fraudă fiscală, venind la verificări practic cu concluzia formată încă înainte de a ajunge al sediul companiei, ci să se bazeze pe dovezi reale în a-şi formula o concluzie şi să ia considerare că nu toate afacerile operează după aceleaşi şabloane generaliste.
1
5,824
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT
TESTE DRIVE DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT
