Planurile MApN prevăd creșterea numărului de militari, dotarea lor cu sisteme moderne și întărirea pazei la platformele petroliere din Marea Neagră. Contraamiralul Constantin Ciorobea a declarat pentru Newsweek că planurile sunt pe hârtie, dar sunt obligatorii unele legi noi.
Concret, Analiza Strategică a Apărării arată că numărul militarilor va crește la minim 120.000 de militari și prin înființarea trupelor teritoriale.
În plus, MApN vrea să schimbe în final și armamentul pentru toți militarii și vede o urgentă modernizarea Forţelor Navale Române, din perspectiva de stat riveran Mării Negre.
Citeşte şi: Carieră în Armată, într-un context de securitate tensionat: MApN începe recrutările în colegiile militare
“Strategia UE pentru Marea Neagră reprezintă o inițiativă politică orientată spre promovarea păcii și securității, concomitent cu stimularea dezvoltării economice și consolidarea democrației într-o regiune marcată de presiuni geopolitice crescânde”, se arată în document. Ministerul Apărării Naționale vrea constituirea unei structuri specializate pentru monitorizarea infrastructurii critice.
În plus, Armata Română vrea să implementeze sisteme bazate pe AI și dezvoltarea infrastructurilor cibernetice. Mai mult. utilizarea dronelor pentru misiuni de luptă sau supraveghere este o prioritate pentru MApN. În fine, Armata Română vrea să introducă treptat sisteme noi de arme cum ar fi cele energie dirijată (laser sau ultrasunete), dar cel puțin pe hârtie nu sunt neglijate nici cele hipersonice.
Citeşte şi: MApN cere despăgubiri de 40 de milioane de euro companiei Otokar pentru întârzierea livrării blindatelor
Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia a declarat pentru Newsweek că documentul MApN este în general unul vag.
“În mare vorbim de abordarea unor probleme generale și prea puțin se face referire la ceva concret. Oricum, documentul putea fi și mai bun, dar conține totuși unele chestiuni interesante. Astfel, pe lângă elementele generale documentul conține unele planuri care merită atenție, dar și la astea se ridică unele semne de întrebare. De exemplu, se introduce conceptul de apărare teritorială”, arată contraamiralul.
De precizat, apărarea teritorială reprezintă componenta funcțională a apărării naționale, menită să completeze forțele armate principale prin protejarea teritoriului, a populației și a infrastructurii critice. Aceasta implică structuri flexibile, reziliente și cu capacitate ridicată de reacție.
Trupele teritoriale
Contraamiralul susține că sunt necesare o serie de modificări legislative pentru a se pune în aplicare planurile MApN.
“Este foarte bine că se are în vedere introducerea acestui sistem bazat cu trupe teritoriale care sunt separate de cele ale armatei obișnuite. Avem o singură problemă, lipsa legislației. Își trebuie lege ca să înființezi aceste trupe și să le finanțezi.
Trebuie să ai fonduri pentru ele. Probabil că după formarea acestor trupe vom ajunge la 120.000 de militari, dar, repet, trebuie fonduri – iar acestea nu sunt tocmai mici – și legi pentru realizarea acestor demersuri.
Industria de apărare, amintită colateral
Apoi vorbim de capitolul industrie de apărare. Se fac referiri voalate, nimic concret. De exemplu trebuia să se spună direct că se dorește integrarea producției de armament în România ca investitorii să se orienteze.
Și vorbim aici de armamentul individual, de blindate, de mașini de luptă ale infanteriei sau de muniții de 155 milimetri. Investitorii știau astfel ce intenții avem și căutau capacități de producție aici.
Platformele marine, o mare problemă
În document se mai face referire și la Strategia UE pentru Marea Neagră și de obligatoria modernizare a Forțelor Navale Române.
Aceste nave vor participa la apărarea infrastructurii critice la Marea Neagră. Aici se mai pune problema și în alt fel. În Norvegia, de exemplu, paza platformelor marine și infrastructurii ajutătoare cade în sarcina companiei care exploatează.
Cu sisteme automate sau roboți sunt inspectate platformele sau conductele submarine. Abia când este sesizată o problemă mare, vreo nava rusescă în zonă, de exemplu, este anunțată Marina care intervine. Repet, însă, este o misiune de care se ocupă și companiile petroliere.
La fel se poate întâmpla și la noi. Oricum costurile nu ar fi prohibitive pentru cei care exploatează platformele petroliere”, a spus Constantin Ciorobea.
În acest context trebuie spus că marele zăcământ românesc Neptun Deep, de la Marea Neagră, este aproape gata să înceapă exploatarea. Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, derulat de OMV Petrom și Romgaz, reprezintă cea mai mare investiție de exploatare, cu foraje începute în 2025. Se așteaptă o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze în 20 de ani începând cu 2027.
Contraamiralul s-a referit și la sisteme de ultimă generație pe care le vrea Armata. „În fine, în document se mai vorbește de folosirea AI și a roboților, dar și aici avem nevoie de modificări legislative. Și asta mai ales când ne referim la cât vom permite inteligenței artificiale să ia decizii”, a precizat cotraamiralul.