La mai bine de trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, fără un proces de pace activ condus de Statele Unite și într-un context de stagnare militară pe front, aliații Ucrainei solicită o intensificare a presiunii economice asupra Rusiei. Obiectivul este clar: creșterea costurilor războiului pentru Kremlin, până la un punct în care Moscova ar putea fi determinată să își reevalueze strategia.
Până în prezent, Uniunea Europeană a adoptat 18 pachete de sancțiuni, iar Statele Unite, Regatul Unit și alți parteneri internaționali au impus zeci de alte măsuri restrictive. Acestea au afectat economia rusă, dar nu au reușit să oprească efortul de război.
Potrivit unor analiști, nu este nevoie doar de sancțiuni suplimentare, ci de măsuri mai inteligente.
„Trebuie doar să fim mai inteligenți”, afirmă Timothy Ash, la CNN, cercetător specializat pe Rusia la think tank-ul britanic Chatham House, care a consiliat mai multe guverne în privința sancțiunilor.
Presiune economică crescută, dar războiul continuăapartamente de vanzare bucuresti 2 camere
În ciuda sancțiunilor, creșterea cheltuielilor militare a dus la o creștere economică de peste 4% în Rusia în 2023 și 2024. Cu toate acestea, autoritățile estimează că în acest an economia va avansa cu doar 1%. Inflația este prognozată între 6% și 7%, iar dobânda de referință se situează la un nivel ridicat — 17% — în încercarea de a controla creșterea prețurilor.
Veniturile statului rus din exporturile de petrol și gaze naturale — o sursă esențială de finanțare — au scăzut, iar deficitul bugetar s-a accentuat.
Cu toate acestea, în proiectul de buget pe următorii trei ani, prezentat în septembrie, cheltuielile militare se mențin la aproximativ de patru ori nivelul de dinaintea războiului. Finanțarea suplimentară va proveni, în mare parte, de la contribuabili, prin majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu luna ianuarie. Ministerul Finanțelor a precizat că veniturile astfel obținute vor fi direcționate în principal către apărare și securitate.
Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut impactul acestei măsuri asupra economiei, dar a susținut că este necesară.
„Aceasta este o strategie care indică pregătirea pentru un conflict de lungă durată și pentru o perioadă extinsă de consum intern limitat,” a declarat Alekandra Prokopenko, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center.
Măsuri economice alternative
O propunere discutată în Congresul american — inclusă în Sanctioning Russia Act — vizează impunerea unui tarif de 500% pentru orice țară care cumpără energie din Rusia. Analiștii spun că o astfel de măsură ar paraliza complet exporturile energetice rusești și ar avea un impact major asupra economiei.
Totuși, inclusiv președintele Putin a catalogat ideea drept „de neimaginat”, întrucât eliminarea petrolului și gazului rusesc de pe piața internațională ar putea duce la creșteri semnificative de prețuri la nivel global.
Ca alternativă, Ash propune un tarif mai redus, de 20–30%, aplicat indirect („secundar”), care să permită în continuare circulația produselor energetice rusești, dar cu un mecanism prin care încasările să fie direcționate către sprijinirea Ucrainei.
Un alt plan aflat în discuție în cadrul Uniunii Europene prevede utilizarea activelor rusești înghețate ca garanție pentru un împrumut de aproximativ 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Potrivit unor surse media, rambursarea ar fi necesară doar în cazul în care Rusia plătește despăgubiri pentru distrugerile provocate de război.
„Aceasta ar transmite un semnal clar Moscovei că Ucraina beneficiază de sprijin financiar solid și va putea susține un conflict de durată”, a explicat Ash.
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut ideea într-un editorial publicat în Financial Times, subliniind că Rusia ar accepta să negocieze un armistițiu abia în momentul în care va înțelege că Ucraina este capabilă să reziste pe termen lung.
Puncte vulnerabile și eficiența sancțiunilor
Un alt aspect semnalat de analiști este lipsa forței de muncă din Rusia, agravată de mobilizarea militară și de exodul tinerilor. Alekander Koliandr, expert în cadrul Center for European Policy Analysis, susține că încurajarea „exodului de creiere” ar putea adânci criza de personal calificat și ar pune presiune suplimentară asupra economiei ruse.
În paralel, eficiența sancțiunilor deja existente rămâne o provocare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat recent că, în timpul unui atac masiv cu rachete și drone pe 5 octombrie, Rusia a utilizat peste 500 de sisteme de armament care conțineau peste 100.000 de componente de proveniență străină — multe dintre ele din Europa.
„Este greu de înțeles cum, în al patrulea an de război, se mai poate susține că nu știm cum să oprim fluxul de piese esențiale către Rusia”, a spus Zelenski.
Ash atrage atenția asupra lipsei de consecințe pentru entitățile care facilitează eludarea sancțiunilor:
„Există câștiguri enorme pentru cei care ajută Rusia să ocolească sancțiunile, dar nu există penalități. Nimeni nu ajunge la închisoare.”
Lovituri directe asupra economiei ruse
Poate cea mai eficientă metodă de a afecta economia de război a Rusiei nu vine din partea Occidentului, ci chiar din partea Ucrainei. În ultimele luni, atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia au produs pagube importante. Potrivit estimărilor agenției ruse de analiză Siala, aproximativ 38% din capacitatea de rafinare a fost afectată — deși alți analiști avertizează că aceste date nu reflectă exact capacitățile reale sau reparațiile deja efectuate.
Atacurile au dus la penurii de carburant pe piața internă și la creșterea exporturilor de țiței, mai puțin profitabil decât produsele rafinate.
„Aceste lovituri afectează atât piața internă, cât și veniturile din exporturi. Sunt o armă eficientă împotriva economiei ruse,” explică Ash.
Potrivit lui, aceste acțiuni susțin argumentul pentru furnizarea de armament cu rază lungă de acțiune către Ucraina, cu mai puține restricții privind utilizarea acestuia.
Președintele Putin a reacționat la aceste evoluții într-un forum economic recent. Întrebat ce s-ar întâmpla dacă SUA ar permite livrarea de rachete Tomahawk Ucrainei, liderul de la Kremlin a avertizat că acest lucru ar duce la „distrugerea relațiilor ruso-americane”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent