Ilie Bolojan – FOTO Hepta
România a intrat într-una dintre cele mai complicate perioade politice din ultimii ani și, pe lângă criza guvernamentală, domină neîncredere publică, fragmentare ideologică și competiția dintre discursul reformist și reflexele vechiului sistem politic. În timp ce partidele negociază formule de supraviețuire parlamentară, electoratul pare să se fi mutat într-o altă logică decât cea care a controlat anii USL, spun observatorii politici. Discuția nu mai vizează doar opoziția dintre pro-europeni și suveraniști, ci mai ales ruptura dintre clasa privilegiată și publicul tot mai ostil față de corupție și rețelele tradiționale de influență.
Într-o analiză pentru Ziare.com, politologul Dan Drăghia, lector asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și doctor în științe politice, spune că România se află într-un moment în care niciun partid nu mai poate coagula singur o majoritate coerentă, iar viitorul executiv va depinde de compromisuri dificile, fără prea multe compatibilități ideologice.
Ce premier am putea avea? În ce model de guvernare? Și când?
Politologul explică faptul că revolta electoratului nu mai funcționează doar pe axa pro-occidental versus suveranist, ci s-a mutat în zona anti-privilegii și anti-corupție, ceea ce schimbă raporturile dintre partide.
„Foarte greu de anticipat în contextul actual. Dincolo de negocierile politice, o soluție este îngreunată și de schimbarea direcției valului popular anti-sistem, sistem reprezentat politic de fostul USL și rămășițele lui, puterea ultimilor 10-15 ani. Un sistem care, în percepția publică, era pro-european din interes pentru privilegii. Acest val contestatar a luat spre 70% cred la alegerile din 2024-25 prin Georgescu-AUR, USR și tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan.
Citeste toate stirile despre Moțiunea a trecut, Guvernul Bolojan a picat
Cu toate acestea, pe falia pro/anti-european, care a fragmentat sentimentul anti-sistem, s-a creat o guvernare pro-europeană, în care dominau numeric privilegiații, însă decizional contau mai mult reformiștii. Această guvernare a făcut implozie acum, pentru că reforma a început să atingă interesele critice ale USL-iștilor. Dar valul anti-sistem nu s-a potolit în ultimul an, cum sperau PSD și aliații lor din PNL, ci s-a transformat, falia principală acum fiind pro/anti-privilegii ale corupților. Iar acest lucru se vede din reacția multor votanți suveraniști față de colaborarea AUR cu PSD”, a argumentat Dan Drăghia în dialogul cu Ziare.com.
„Singurii actori politici care au rămas clar de ‘partea bună’, euro-corectă, sunt PNL-Bolojan și USR”
În opinia lui Dan Drăghia, singurele formațiuni care au rămas credibile simultan pe dimensiunea pro-europeană și pe cea anti-corupție sunt PNL-ul condus de Ilie Bolojan și USR. Analistul spune că politica este traversată acum de cinci mari clivaje publice: pro versus anti-european, reformă versus privilegii, austeritate versus protecție socială, pro versus anti-război și tradiționalism versus progresism.
„Marea majoritate a românilor, logic, sunt anti-corupție, cu o majoritate semnificativă încă fiind și pro-europeană. Singurii actori politici care au rămas clar de ‘partea bună’, euro-corectă, pe ambele falii sunt PNL-Bolojan și USR, care sunt în creștere. Singura falie pe care sunt în inferioritate publică reformiștii este cea pro/anti-austeritate pentru săraci, care este combătută însă relativ bine cu pasivitatea decizională a PSD la măsurile din educație și protecție socială, respectiv cu bogăția evidentă a multor politicieni suveraniști.
Buna guvernare europeană eclipsează acum în spațiul public ultimele două falii care decid voturi și care îi favorizează pe suveraniști și PSD-ul proaspăt conservator. Mă refer la falia pro/anti-război, utilă în cazul Ucrainei, dar care s-a cam erodat, lovind în AUR, odată cu războiul din Iran. Și, mai important, falia pro/anti-tradiție, eclipsată mai ales de susținerea ‘corupției PSD-iste’ de către AUR. L-am auzit clar pe premierul Bolojan aseară la TV, unde, întrebat dacă s-a USR-izat, cu aluzie la progresism, a zis, parafrazând, că, deși el e conservator, mai bine colaborează cu un progresist corect, decât cu un conservator hoțoman”, a menționat Dan Drăghia pentru Ziare.com.
Ce variante de guvern sunt posibile
Deși negocierile sunt blocate de incompatibilități ideologice și de lupta pentru control politic, profesorul Dan Drăghia vede patru scenarii posibile pentru viitorul executiv.
„Punând cap la cap aceste cinci falii publice, rezultă o scenă politică fără nicio majoritate cât de cât coerentă, care s-ar putea cristaliza. Pentru că, dincolo de liniile roșii ideologice, care taie orice punte între extremele AUR, USR & UDMR, centriștii din PSD și PNL, cheia oricărei construcții s-a scurtcircuitat pe tema reformei. PSD este evident în cea mai proastă situație, fiind oricum în scădere, urmează AUR cu o ușoară scădere, iar PNL și USR stau cel mai bine, trecând pe creștere. Nimeni nu vrea la guvernare decât în propriile condiții și, având în vedere declarațiile pro-occident ale președintelui, în configurația internă actuală a partidelor, fără trădări, cea mai deschisă posibilitate este un guvern tehnocrat care să gestioneze pragmatic dosarele importante, sprijinit punctual de partide în Parlament. Apoi văd posibil un guvern minoritar PSD-UDMR-minorități-neafiliați, condus de dl Grindeanu.
Cu „trădări”, adică mici schimbări de conducere la PSD, văd o refacere a coaliției recent căzute, tot cu dl Bolojan la Palatul Victoria. Sau, cel mult, cu un foarte apropiat colaborator al dlui Bolojan din PNL. A patra este varianta unui succes intern la PNL pentru apropiații PSD, caz în care ar fi guvern PSD-PNL-UDMR-minorități, adică USL 3.0. Orice guvern se cristalizează, cred că o să fie instalat mai aproape de finalul ferestrei de 60 de zile, dincolo de care sunt anticipatele”, a spus Dan Drăghia pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Moțiunea a trecut, Guvernul Bolojan a picat
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, 7 mai 2026, după discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan, că în două-trei săptămâni, maxim, România trebuie să aibă un nou guvern -…