Guvernul are pe agenda ședinței de vineri un proiect de Hotărâre privind retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale. Asociația a fost înființată de Adrian Năstase în 2002. Inițiatorul hotărârii este Ministerul Afacerilor Externe.
Actualizare ora 16:00
Adrian Năstase a postat, pe blogul său personal, un punct de vedere față de decizia guvernului.
– articolul continuă mai jos –
„În istoria diplomației românești, ADIRI rămâne, insă, in opinia mea, una dintre instituțiile care au contribuit decisiv la formarea și afirmarea școlii române de drept internațional dar si la formarea a numeroși diplomați. Părintii unora dintre cei care conduc astăzi MAE frecventau activitățile Asociației”, a scris fostul premier.
Adrian Năstase afirmă în postarea sa că „formatul nu mai era cel mai potrivit pentru lumea academică actuală” și că „ADIRI – o instituție inteligentă a politicii externe românești din perioada Războiului Rece – trebuia lăsată să dispară in liniste”.
”Nu deranja cu nimic – nu lua bani de la MAE sau de la guvern, nu mai avea sediu, nu mai avea salariați. Avea insă, si cred că are in continuare, un prestigiu pe care nu i-l poate afecta decizia inutilă a guvernului interimar, luată la propunerea ministrului de externe”, mai spune Adrian Năstase.
Articolul inițial
Membrii fondatori ai Asociației, alături de Adrian Năstase, au fost Mircea Geoană, Mugur Isărescu, Teodor Meleșcanu, Dan Berindei și Emil Hurezeanu. Asociația avea sediul declarat pe Șoseaua Kiseleff, nr. 47.
Obiectivul declarat al asociației este ”dezvoltarea activităţii stiiţifice în vederea cunoaşterii cât mai aprofundate a dreptului internaţional şi relaţiilor politice şi diplomatice internaţionale şi orientarea acestei activităţi spre problemele actuale şi de perspectivă ale politicii externe românești”.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 664 din 20 iunie 2002 a fost recunoscut statutul de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și au fost reglementate mai multe chestiuni privind funcționarea acestei persoane juridice fără scop patrimonial.
În nota de fundamentare atașată proiectului de hotărâre din ședina de guvern de vineri este explicat și motivul pentru care se solicită retragerea statutului.
„Ca urmare a publicării, în luna noiembrie 2025 de către Secretariatul General al Guvernului a Listei persoanelor juridice beneficiare ale statutului de utilitate publică în baza O.G. nr. 26/2000, 2023-2024, actualizată, Ministerul Afacerilor Externe a efectuat o analiză cu privire la activitatea persoanelor juridice beneficiare ale statutului de utilitate publică pentru care MAE este autoritate inițiatoare conform Listei menționate.
Din concluziile acestei analize a reieșit că Asociația nu mai îndeplinește obligațiile de a menține cel puțin nivelul activității și performanțele care au determinat recunoașterea, respectiv de a comunica MAE, în calitate de autoritate administrativă competentă rapoartele de activitate și bilanțurile anuale. (…) Ultimul raport de activitate a fost comunicat Ministerului Afacerilor Externe în format electronic în anul 2019.
Statutul de „asociație” sau „fundație de utilitate publică” reprezintă o recunoaștere oficială acordată de Guvern unei organizații neguvernamentale care desfășoară activități considerate de interes general sau comunitar. Recunoașterea se acordă și se retrage prin hotărâre de guvern.
Acest statut oferă anumite avantaje, precum dreptul de a menționa oficial calitatea de „utilitate publică”, posibilitatea de a primi în administrare bunuri publice și un nivel mai ridicat de credibilitate instituțională.
Premierul Adrian Năsatase a acordat statutul de utilitate publică la două organizații fondate și conduse de Adrian Năstase
Fostul lider PSD are calitatea de membru fondator în alte două asociații și două fundații, conform informațiilor publice, aferente anului 2021, consultate de G4Media – Asociația Română de Politică Externă, Asociația Clubul Parlamentarilor Români Ion Rațiu, Fundația Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai și Fundația Europeană Nicolae Titulescu.
Dintre acestea, Fundația Europeană Nicolae Titulescu mai are statutul de utilitate publică, căpătat tot în 2002.
În 2002, Adrian Năstase era premierul României. El a semnat ambele hotărâri.
Pe pagina de internet a Fundației Europene Nicolae Titulescu(FENT) scrie „funcţionarea ei este pusă sub responsabilitatea morală şi ştiinţifică a Academiei Române”.
Consiliul de conducere al fundației este format din:
- Adrian Năstase – președinte al Fundașiei Europene Nicolae Titulescu
- Florin Georgescu — Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României – vicepreședinte
- Dan Berindei — academician – vicepreședinte al FENT
- Răzvan Theodorescu — academician
- Ioan-Aurel Pop — președintele Academiei Române
- Bogdan Aurescu — ministrul Afacerilor Externe
Membri:
- Remus Pricopie — rectorul SNSPA
- Paraschiva Bădescu — ambasador
- Radu Boroianu — fost președinte al Institutului Cultural Român
- Mihail Ionescu — general
- Titus Corlățean — senator
- Sorin Cîmpeanu — președintele Consiliului Național al Rectorilor din România
- Dumitru Preda — ambasador
- Laurențiu Guțică-Florescu — directorul Muzeului Județean Olt
- Corneliu-Mihai Lungu — profesor universitar
- Dumitru Dorin Prunariu — astronaut
- Octavian Știreanu — publicist
- Radu Timiș — CEO Cristim
- Gheorghe Tinca — ambasador
- Liviu Țăranu — istoric
- Adrian Ursu — realizator Antena 3
- Florentina Nițu — decan al Facultății de Istorie, Universitatea București
- Alex Șerban — avocat
Pe pagina de internet a Fundației, la secțiunea de Evenimente sunt publicate știri despre o conferință organizată de Adrian Năstase pentru a povesti despre vizita lui în China, din noiembrie 2023, sau despre vizita la Chișinău a Grupul Marii Loji Naționale, în octombrie 2025.
Ultimul raport de activitate al Fundației, publicat pe pagina de internet, este din 2022. Într-o investigație Newsweek.ro, din septembrie 2025, sunt citate pasaje din raportul pe 2024. Articolul a fost publicat la câteva zile după ce, Adrian Năsatase și Viorica Dăncilă au apărut ăn fotografii alături de liderul chinez XiJinping și de dictatorii Vladimir Putin și Kim Jong Un.
sursa foto: Sergei Bobylev / AP / Profimedia
Kiseleff 47, palatul dat de premierul Adrian Năstase, fundației lui Adrian Năstase
Prin Hotărârea de guvern nr. 784 din 2002, statul român, a cedat pentru folosință gratuită pe 49 de ani Fundației Europene „Nicolae Titulescu” un palat – clădirea situată pe șoseaua Kiseleff nr. 47
„Conform actului, palatul fusese întâi reparat, restaurat, conservat si pus sub protecție ca bun de patrimoniu pe bani publici.
Cedarea de la MAE către RAAPPS (la momentul respectiv numită Regia „Locato” se făcuse de către același guvern Năstase în 2001 prin HG 524”, scrie într-o postare pe Facebook, istoricul Ștefăniță Radu. .
Istricul atrage atenția în postarea sa la o mutare în doi pași în care actor principal în toate rolurile a fost Adrian Năstase.
„Practic Năstase în calitate de prim-ministru cedase către Năstase în calitate de sef al RAAPPS (era instituție subordonată guvernului) un bun pentru restaurare completa (cât o fi costat atunci, dar astfel de lucrări sunt extrem de scumpe, de ordinul zecilor de milioane de lei azi). Apoi tot Năstase cedase bunul cetățeanului președinte al Fundației „Nicolae Titulescu”. Care era tot Adrian Năstase”, a scris el.
sursă: Facebook Fundația Europeană Nicolae Titulescu
Adrian Năstase, fost premier al României, condamnat definitiv la închisoare pentru corupție
Adrian Năstase a fost lider al PSD și premier al României între 2000 și 2004. A pierdut șefia partidului după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2004.
În 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calității”, în care procurorii Direcția Națională Anticorupție au susținut că fonduri strânse printr-un simpozion au fost folosite ilegal pentru finanțarea campaniei sale prezidențiale din 2004. În momentul în care polițiștii au venit să pună în executare mandatul, Năstase a încercat să se sinucidă.
În 2014, el a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare într-un al doilea dosar de corupție, „dosarul Zambaccian”.
Năstase a fost acuzat că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.
Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
După eliberare, Adrian Năstase s-a retras în mare parte din politica activă și s-a concentrat pe activități academice, editoriale și pe conducerea Fundația Europeană Titulescu, unde organizează dezbateri și evenimente de politică externă. Dar și pe promovarea relațiilor cu China și Rusia.