
9 Mai 2026, 09:26
Redacţia PiataAuto.md
De ceva timp, foarte multe maşini de performanţă au devenit plug-in hibride, în încercarea de a obţine mai multe performanţă graţie adiţiei de propulsie electrică, dar totodată încercând să obţină astfel cifre oficiale de omologare care să arate bine şi să poată continua să existe într-o epocă a restricţiilor tot mai dure de emisii. Doar că multe din aceste maşini ultra performante obişnuiau să devină în timp maşini de colecţie, tocmai pentru ingineria or superbă, numărul relativ mic de exemplare produse şi senzaţiile speciale pe care le ofereau. Dar acum iese la iveală o mare problemă a acestor modele — bateria, care degradează în timp ca la orice alt modele hibrid, plug-in hibrid sau electric. Iar când maşina nu mai e produsă deja de vreo 8-10 ani sau mai mult, nimeni nu mai produce acea baterie şi atunci se ajunge la situaţii absolut absurde, precum cea raportată acum de service-ul EV Clinic din Croaţia, puternic specializat în maşini electrice şi hibride. Croaţii au dezvăluit că preţul acestei baterii la un Ferrari LaFerrari e exorbitant şi face ca aceste maşini să nu mai fie colecţionabile.
Foto: Bateria lui Ferrari LaFerrari, în service-ul EV Clinic
Ferrari LaFerrari e unul din primele modele plug-in hibride de performanţă lansate în lume, fiind produs între 2013 şi 2016 în formă de coupe şi până în 2018 în versiunea decapotabilă Aperta, Prin urmare, e împlinesc deja 10 ani de când a fost produs ultimul coupe LaFerrari şi 8 ani de când a fost produs ultima decapotabilă.
Modelul italian combina un motor V12 superb, aspirat, de 6,3 litri şi 800 CP, cu un electromotor de 163 CP. Puterea maximă a sistemului de propulsie reprezenta suma celor două surse şi ajungea la 963 CP.
Cei 163 CP ai electromotorului însemnau 120 kW putere şi era nevoie de o baterie performantă care să poată livra o asemenea putere dintr-o capacitate şi dimensiune relativ mică. Inginerii Ferrari erau mândri de ea în acele timpuri, menţionând că bateria cântăreşte doar 60 kg, având 120 celule în interior şi livrând ceea ce ei numeau puterea a 40 de baterii convenţionale. Bateria avea 2,3 kWh capacitate de stocare, ceea ce însemna că 120 kW putere, pe care-i putea asigura, reprezenta o rată uimitoare de 52C a puterii de descărcare. E o cifră pe care puţine baterii de azi reuşesc s-o atingă, dar acest coeficient e fost atins cu preţul unei densităţi energetice mai mici, de doar 38 Wh/kg la nivel de carcasă.
Bateria are într-adevăr 120 de celule prismatice, dar ele sunt poziţionare în două niveluri în interior, fiind grupate în circuitul lor electric câte 4 celule, având astfel 30 de module în total.
Ei bine, după 10 ani, chiar şi o asemenea baterie ultra performantă ajunge inevitabil la degradare, ba chiar în cazul unor asemenea hypercar-uri degradarea poate fi mai rapidă raportată la numărul de kilometri parcurşi, pentru că mulţi proprietari ai acestor maşini îşi păstrează maşinile staţionate în garaje pe perioade mai lungi, scoţându-le sporadic. Iar staţionările lungi, fără cicluri de încărcare şi descărcare, pot accelera degradarea bateriei.
Şi cât poate costa o asemenea baterie la un hypercar care a costat acum 10 ani între 1,2 şi 1,3 milioane de euro nou? Nu e o baterie mare, are doar 2,3 kWh putere şi 60 kg în total. Douăzeci de mii de euro, poate, luând în calcul exclusivitatea maşinii? Cincizeci de mii? Nu! Sunt cifre prea optimiste. Cei de la EV Clinic au anunţat că preţul actual, în anul 2026, al acestei baterii pe care service-urile oficiale Ferrari îl prezintă proprietarilor pentru a le livra şi înlocui bateria e de 320.000 euro!
E un preţ incredibil chiar şi pentru cei care şi-au permis să cumpere un LaFerrari, nou sau la mâna a doua. E efectiv preţul unei case mai modeste în multe regiuni din Europa, inclusiv în Italia, pe care proprietarii al trebui să-l plătească pentru o simplă baterie de 2,3 kWh la maşina lor! Şi odată ce ar face-o acum, peste 10 ani bateria va degrada din nou, şi atunci mai urmează o factură uriaşă, care va fi, cel mai probabil şi mai mare decât cifra de acum.
Şi spunem asta pentru că doar în luna iulie a anului 2025, preţul invocat pentru această baterie în service-urile Ferrari era de 200.000 euro. Aproape un an mai târziu, ea a ajuns la 320.000 euro. Putem să ne imaginăm, deci, unde va ajunge acest preţ peste încă 10 ani.
Cum se explică acest preţ? Ei bine, nu există prea multe justificări oficiale, dar motivele sunt de obicei aceleaşi — nimeni nu mai produce bateria originală şi dacă producătorul poate fabrica 5 motoare V12 în plus la momentul când modelul e în producţie, stocându-le şi aşteptând momentul când cineva le va comanda, bateriile nu pot fi produse şi stocate 10 ani în aşteptare în depozit, pentru că oricum degradează. Respectiv, e nevoie ca cineva să producă acum aceste baterii, într-un regim aproape manual. Nu mai există utilajele originale la producătorul care le-a făcut atunci, ca să asambleze aceleaşi celule în acelaşi regim de bandă rulantă. Şi atunci se ajunge că asemenea comenzi trebuie făcute la utilaje diferite, adaptabile, cu respectarea parametrilor originali şi cu multă muncă manuală de ajustări şi introduceri de schiţe digitale pentru ca aceste baterii să poată fi produse.
Iar în rezultat se ajunge acum la aceste facturi exorbitante pentru acest Ferrari LaFerrari şi probabil situaţia este sau va fi în curând similară şi pentru alte hypercar-uri plug-in hibride cu vârstă comparabilă. Iar asta arată de ce aceste maşini nu mai sunt colecţionabile, deşi părea că ele vor deveni. Or, acum toţi cei care îşi doreau un asemenea model află ce înseamnă costul unei baterii şi înţeleg că acest cost vine inevitabil, din cauza degradării ei în timp, fie că maşina e condusă sau nu. Şi atunci, preţul de achiziţie începe a scădea tot mai mult, pentru că tot mai puţini pasionaţi şi colecţionari îşi doresc această problemă majoră. Şi din păcate ăsta e riscul pe care-l au şi multe alte modele de performanţă cu sisteme plug-in hibride, de la BMW M5 G90 până la Lamborghini Temerario.
Croaţii de la EV Clinic spun că din cele 499 exemplare LaFerrari fabricate, 10 au vizitat deja service-ul lor în căutarea de reparaţii mai raţionale la bateria lor şi au fost reparate cu succes, la costuri mult mai moderate. Dar, pentru istoricul impecabil al unui Ferrari asta înseamnă de obicei o reparaţie pe care un viitor colecţionar n-ar fi încântat s-o vadă în istoria maşinii şi care i-ar tăia din valoarea ei. Dar asta arată că aceşti proprietari plătesc probabil această reparaţie, apoi încearcă să scape de maşină, cât bateria e încă într-o stare acceptabilă.
0
7,517

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT

