Persoane care beau o cafea FOTO Unsplash
Deși majoritatea oamenilor văd cafeaua ca pe o metodă rapidă de a se trezi, impactul ei asupra organismului este mult mai profund.
Cercetători din Irlanda au urmărit recent 62 de adulți într-o perioadă de două săptămâni fără cafea, urmată de o revenire controlată la consumul zilnic. Studiul lor a arătat că, indiferent dacă este cu sau fără cofeină, consumul regulat de cafea modifică fundamental microbiomul intestinal.
Două săptămâni fără cafea
O echipă condusă de John F. Cryan, Ph.D., de la University College Cork (UCC), a recrutat 62 de adulți sănătoși: 31 consumatori zilnici de cafea și 31 persoane care, în mod obișnuit, nu beau cafea.
Inițial, cercetătorii au comparat cele două grupuri din punct de vedere al dispoziției, memoriei, markerilor din sânge, hormonilor de stres, bacteriilor intestinale și moleculelor produse de acestea.
Apoi, consumatorii de cafea au renunțat complet la băutură timp de 14 zile. Jumătate au revenit ulterior la cafea cu cofeină, iar cealaltă jumătate la cafea decofeinizată, iar studiul a continuat încă trei săptămâni. Scopul a fost separarea efectelor cofeinei de celelalte componente ale cafelei.
Două „hărți” diferite ale microbiomului
La început, microbiomul intestinal al consumatorilor de cafea arăta diferit față de cel al non-consumatorilor. Unele bacterii erau mai abundente la băutorii de cafea, altele la cei care nu consumau.
Diversitatea totală a bacteriilor nu s-a schimbat semnificativ. Diferențele au apărut în „compoziție” — ce bacterii sunt dominante și care sunt rare.
Un studiu anterior a asociat modele similare cu producția de acizi grași cu lanț scurt în colon, sugerând că efectele cafelei depășesc cu mult ceașca de dimineață.
După două săptămâni de abstinență, mai mulți parametri biologici s-au modificat vizibil.
Cea mai importantă schimbare: tensiunea arterială a scăzut la consumatorii obișnuiți de cafea.
De asemenea, cofeina, metaboliții ei și un compus numit acid hipuric (legat de cafea) au scăzut semnificativ în probele de scaun.
Unele bacterii intestinale care depindeau de cafea au dispărut, iar o moleculă microbiană suprimată anterior de cafea a revenit.
Acea moleculă este asociată în alte studii cu protejarea mucoasei intestinale și reducerea inflamației.
Dispoziție, memorie și impulsivitate
La început, consumatorii de cafea aveau scoruri mai mari la impulsivitate și reactivitate emoțională și rezultate mai slabe la teste de memorie, comparativ cu non-consumatorii.
După două săptămâni fără cafea, aceste valori au revenit la nivelul de bază.
Somnolența și durerile de cap au scăzut după primele zile de abstinență, iar energia a revenit treptat.
Un rezultat surprinzător: la reluarea consumului de cafea, doar grupul care a băut cafea decofeinizată a avut îmbunătățiri clare la un test de memorie verbală. Grupul cu cofeină nu a prezentat aceleași beneficii.
Inflamația se modifică din nou
La început, consumatorii de cafea aveau niveluri mai scăzute de inflamație și mai multe proteine imunitare cu rol antiinflamator.
După 14 zile fără cafea, aceste efecte s-au inversat: markerii inflamatori au crescut.
La reintroducerea cafelei, efectele s-au împărțit:
- cafeaua cu cofeină a redus din nou inflamația
- cafeaua decofeinizată a crescut ușor markerii inflamatori
Cofeina nu explică tot
Reluarea cafelei decofeinizate a produs multe dintre aceleași modificări microbiene ca varianta cu cofeină. Unele bacterii au crescut în ambele grupuri, iar în scaun au apărut mai mulți compuși vegetali.
Cofeina explică doar o parte din efecte (cortizolul de dimineață, anxietatea, unele semnale chimice din urină). Restul vine din alte componente ale cafelei.
Cafeaua conține sute de substanțe bioactive — acizi, compuși rezultați din prăjire și polifenoli — care ajung în colon și sunt metabolizate de bacterii.
GABA „lipsește”
Un rezultat important: nivelurile de GABA (principalul neurotransmițător calmant al creierului) au fost mai scăzute la consumatorii de cafea.
La fel și acidul indol-3-propionic, asociat cu o mai bună funcție cognitivă la vârstnici.
Aceste molecule sunt produse atât de microbi, cât și de organism, dar nivelurile din intestin nu reflectă direct nivelurile din creier.
Eșantionul de 62 de persoane este relevant, dar prea mic pentru concluzii general valabile pentru toate populațiile.
Unele măsurători (impulsivitate, memorie) s-au bazat pe chestionare, nu pe observații directe, scrie earth.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent