Uniunea Europeană începe pregătirile pentru eventuale negocieri directe cu președintele rus Vladimir Putin, pe fondul frustrării tot mai mari din capitalele europene față de blocajul diplomatic privind războiul din Ucraina și de rolul dominant jucat de Statele Unite în acest proces.
Potrivit Financial Times, Bruxelles-ul caută modalități prin care să își creeze propriul canal de dialog cu Kremlinul, în contextul în care liderii europeni se tem că ar putea fi excluși din eventualele decizii privind viitorul conflictului.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că vede „potențial” pentru un dialog între Uniunea Europeană și Vladimir Putin și a precizat că Ucraina susține pregătirea unui asemenea scenariu.
„Discut cu liderii tuturor celor 27 de state membre pentru a înțelege cum ne putem organiza cel mai bine și ce este necesar pentru un dialog eficient cu Rusia, atunci când va veni momentul potrivit”, a spus Costa.
Potrivit acestuia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni, în cadrul summitului UE desfășurat luna trecută în Cipru, că Uniunea ar trebui să fie pregătită să joace un rol activ în eventualele negocieri.
Temeri privind marginalizarea Europei
Poziția tradițională a Uniunii Europene a fost că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără participarea Kievului. Cu toate acestea, tot mai mulți oficiali europeni consideră că actualul proces diplomatic dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina se află într-un impas.
Există, de asemenea, temeri că Europa riscă să fie lăsată în afara negocierilor și ulterior obligată să accepte condiții pe care nu le susține.
António Costa a subliniat că Bruxelles-ul nu dorește să interfereze cu eforturile diplomatice conduse de președintele american Donald Trump, dar a recunoscut că Moscova nu transmite, deocamdată, semnale clare privind disponibilitatea pentru discuții serioase cu Uniunea Europeană.
„Da, există un potențial pentru negocieri cu Putin. Dar în acest moment nimeni nu vede indicii că Rusia este cu adevărat pregătită pentru un dialog serios”, a afirmat el. Și administrația prezidențială de la Kiev a confirmat existența acestor discuții.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că este nevoie de „mai multă coordonare la nivel european” și că ar putea exista un format în care „un lider să vorbească în numele întregii Europe” în relația cu Rusia, pentru a crește presiunea asupra Moscovei.
Lipsa unui consens european
Unele state membre au început deja să discute deschis despre posibilitatea unui canal de comunicare cu Kremlinul.
Premierul belgian Bart De Wever s-a numărat printre liderii care au ridicat această problemă. Totuși, în interiorul Uniunii nu există încă un consens privind cine ar trebui să reprezinte blocul european, când ar trebui începute contactele și în ce condiții.
În paralel, Volodimir Zelenski a anunțat că secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a ajuns în Statele Unite pentru întâlniri cu reprezentanții administrației Trump, inclusiv cu emisarul Steve Witkoff.
Președintele ucrainean a declarat că obiectivul acestor discuții este „reluarea procesului diplomatic”, care s-a blocat după izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran. Ultima întâlnire trilaterală dintre SUA, Ucraina și Rusia a avut loc pe 18 februarie.
Zelenski a spus că Kievul menține „contact permanent” cu partea americană și este informat despre discuțiile partenerilor occidentali cu Moscova. „Lucrăm pentru ca aceste contacte să contribuie la apropierea unei păci juste și la garantarea securității”, a declarat liderul ucrainean.
Propuneri de armistițiu și noi atacuri
În ultimele zile, Rusia și Ucraina au făcut schimb de propuneri privind o posibilă încetare temporară a focului.
Vladimir Putin a anunțat că armata rusă va respecta un armistițiu scurt în perioada paradei de „Ziua Victoriei” din 9 mai și a cerut Ucrainei să procedeze similar.
Ca răspuns, Volodimir Zelenski a anunțat unilateral o încetare a focului pe 6 mai. Potrivit administrației prezidențiale ucrainene, gestul a avut scopul de a demonstra că, dacă Rusia poate asigura un armistițiu pentru desfășurarea paradei militare, ar putea extinde măsura și pe întreaga linie a frontului.
Kievul a încercat astfel să evidențieze ceea ce consideră a fi o contradicție în poziția Kremlinului: Moscova cere securitate pentru parade și ceremonii, în timp ce continuă ofensiva militară împotriva Ucrainei.
La scurt timp după aceste declarații, Rusia a lansat noi atacuri asupra unor orașe ucrainene. Potrivit autorităților de la Kiev, 27 de persoane au fost ucise, iar cel puțin 120 au fost rănite.
Canale diplomatice fragile
Ultima încercare europeană de a deschide un canal de comunicare cu Moscova a avut loc în februarie, când consilierii pentru securitate ai președintelui francez Emmanuel Macron au vizitat capitala rusă.
Potrivit Financial Times, oficialii francezi au transmis Kremlinului că Europa trebuie să aibă un loc la masa negocierilor. Propunerile au fost respinse ferm de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov și de șeful serviciului de informații militare GRU, Igor Kostiukov. Cu toate acestea, partea rusă ar fi sugerat că Moscova ar putea lua în calcul „un alt semnal european”.
„Mesajul general al lui Putin este: suntem pregătiți să fim constructivi dacă și voi sunteți pregătiți să fiți constructivi. Dacă nu, nu suntem interesați”, a declarat pentru FT o sursă aflată în contact cu Kremlinul.
Potrivit acelorași surse, Vladimir Putin continuă să ceară retragerea trupelor ucrainene din zonele controlate de Kiev în Donbas ca o condiție prealabilă pentru viitoare negocieri.
Sursele FT afirmă că liderul rus intenționează să ocupe militar restul regiunii înainte de începerea unor negocieri serioase.
Joi,7 mai, Iuri Ușakov a declarat că Ucraina „trebuie să facă un singur pas serios” pentru ca ostilitățile să înceteze și să se deschidă calea către discuții privind o soluție pe termen lung.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent