Recent, mai mulți membri ai societății civile au reclamat faptul că locul de veci al Simonei Lahovary, doamnă de onoare a Reginei Maria, a dispărut din Cimitirul Bellu. În aceeași situație s-ar fi aflat și mormintele generalilor Nicolae și Gheorghe Rujinscki, Cavaleri ai Ordinului “Mihai Viteazul”.
Mai mult, anul trecut, piatra tombală a comerciantului Theodor Atanasiu, patronul magazinului ”La vulturul de mare cu peștele în gheare”, a fost găsită aruncată de Cristiana Trică în spatele capelei de la Bellu. Cristiana Trică este autoare a volumelor “Povești din Bellu”.
Piatra tombală a negustorului Theodor Atanasiu. Foto: Cristiana Trică.“Locul de veci al lui Theodor Atanasiu aparținea acum altcuiva, iar pietrele devenite inutile urmau să fie mărunțite cu barosul și folosite ca material de construcție”
Cristiana Trică: Am dat peste niște pietre de mormânt scoase de la locul lor și lăsate pe marginea unei alei. Una dintre pietre, întoarsă cu susul în jos, cum o așezase întâmplarea, era piatra de mormânt a lui Theodor Atanasiu. Alături era o alta, inscripționată cu numele lui Tănase Mihail, despre care Gheorghe Bezviconi ne spune că ar fi tatăl marelui comerciant.
Piatra tombală a negustorului Theodor Atanasiu. Foto: Cristiana Trică.
B365.ro a cerut un punct de vedere Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane în ceea ce privește această stare de fapt revoltătoare. Administrația neagă informațiile și ne asigură că osemintele iluștrilor „repausați” nu pot fi aruncate la gunoi.
Mai jos, povestea negustorului Theodor Atanasiu, comerciantul care-a clădit imperiul ”La vulturul de mare cu peștele în gheare”, și soarta pietrei sale funerare din Cimitirul Bellu, ultimul semn a importanței sale în istoria comerțului bucureștean. Dar înainte de asta, vă spunem ce s-a întâmplat cu mormântul generalilor Rujinsli.
Istoricul Ionuț-Mihăiță Ocoleanu a postat recent pe pagina sa de facebook o sesizare venită la redacția revistei România Eroică, semnată de colonel (r) Dumitru Roman și însoțită de fotografii edificatoare, realizate de colonel (r) Gheorghe Vartic.
Mormintele generalilor Gheorghe Rujinscki și Nicolae Rujinscki, din Cimitirul Bellu Militar, au fost profanate, iar rămășițele familiilor celor doi frați au fost aruncate la gunoi. Crucile din piatră au fost dislocate de pe morminte și aruncate lângă gardul cimitirului, de unde au dispărut.
În locurile vechilor morminte au fost amenajate două cripte noi, între care a fost amplasată o placă funerară. Este incredibil că asemenea barbarii se pot întâmpla în Cimitirul Bellu, ansamblu funerar declarat în integralitatea lui “monument istoric”, unde orice modificare sau desființare de morminte, mai ales ale unor personalități de o asemenea anvergură, necesită avize stricte de la Ministerul Culturii.
Foto: colonel (r) Gheorghe Vartic.
„În locurile vechilor morminte au fost amenajate două cripte noi, între care a fost amplasată o placă funerară”. Foto: colonel (r) Gheorghe Vartic.
B365.ro către Administrația CimitIrelor: În urma informațiilor apărute în spațiul public privind dispariția mormântului Simonei Lahovary (1881-1936) din Cimitirul Bellu și a faptului că rămășițele pământești ale generalilor Nicolae și Gheorghe Rujinschi, din Cimitirul Bellu Militar, Cavaleri ai Ordinului “Mihai Viteazul”, au fost profanate și aruncate la gunoi (crucile fiind dislocate și așezate lângă gardul cimitirului de unde au dispărut), vă rog să-mi acordați un răspuns pe această temă.
De asemenea, vă rog să-mi comunicați ce s-a întâmplat cu piatra de mormânt a comerciantului Theodor Atanasiu, patronul magazinului “La vulturul de mare cu peștele în gheare” din Bucureștiul interbelic, o sesizare mă informează că placa de mormânt va fi distrusă.
Răspunsul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane:
Urmare a adresei dumneavoastră, înregistrată la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane sub numărul 3964 din 04.05. 2026, vă aducem la cunoștință următoarele:
Mormântul Simonei Lahovary nu poate dispărea, el fiind situat în figura 44 a Cimitirului Bellu, împreună cu osemintele acesteia, ele neputând fi strămutate decât în baza unei adeverințe de transport oseminte, document ce poate fi emis doar în baza certificatului de deces-înscris administrativ ce este emis de Starea Civilă rudelor de gradul 1 sau aparținătorilor legali.
În ceea ce privește edificarea lucrării funerare de pe acest loc de veci, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor umane va notifica concesionarii cu privire la importanța persoanei repausate pe acel loc, astfel încât el să fie marcat în conformitate cu aportul său la contribuția istorică.
În ceea ce privește locul de veci în care sunt repausați generalii Gheorghe și Nicolae Rujinschi va informăm că aceleași principii ale mutării osemintelor se aplică și aici, neexistând o documentație depusă la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, drept pentru care mutarea acestora este imposibilă, varianta “aruncării acestora la groapa de gunoi” fiind neverosimilă.
Mai mult, vă transmitem atașate fotografia lucrării edificate pe acest loc de veci, existând înscrisuri care marchează acel loc ca fiind cel în care cei menționați de dumneavoastră se află repausați, importanța lor istorică făcând ca acest demers să fie obligatoriu.
Foto: Administrația Cimitirelor și Crematoriilor.
Așadar, în concluzie, vă informăm că aceste oseminte se află în acest loc de veci, monumentul fiind marcat cu numele acestora spre cinstirea memoriei și importanței istorice.
“În ceea ce privește piatra de mormânt a comerciantului Theodor Atanasiu, aceasta se află în custodia administrației Cimitirului Bellu”
Anul trecut am fost informați despre importanță acestei pietre funerare de către o persoană din societatea civilă, administrația luând decizia ca până la găsirea unui loc sau amplasament cultural care să pună în valoare acest monument funerar, el să fie păstrată în siguranță de către administrația Cimitirului Bellu.
Cu deosebită considerație, Director, Emil Iana.
„La vulturul de mare cu peștele în gheare”, fotografie de epocă colorizată de FOST.
Firma ”La vulturul de mare cu peștele în gheare” este poate cea mai cunoscută din istoria comerțului nostru și cu toate acestea, despre Theodor Atanasiu, fondatorul ei, se știe foarte puțin. Ar fi păcat ca piatra sa de mormânt, ultima sa urmă în istoria comerțului bucureștean, să dispară.
“Negustor prin vocație, Theodor Atanasiu a intuit că femeile sunt cel mai bun client și hainele pentru ele sunt o sursă sigură de câștig”
Cristiana Trică: În 1878, când a deschis prăvălia din strada Bazaca, Theodor Atanasiu a început un drum ce părea imposibil către negoțul de lux. Acolo, în spatele tejghelei, în bazarul cu mărfuri pentru oameni necăjiți, a îndrăznit să viseze un mare magazin în care clienta să găsească ce avea nevoie, dar și multe altele despre care habar n-avea că duce lipsă.
Încet, urmând acest vis, prăvălia lui Theodor Atanasiu s-a distanțat de bietele dughene din jur și a devenit un loc atractiv pentru clasa de mijloc, mai înstărită și mai pretențioasă. Prin 1920, vechea prăvălie devenită marele magazin de pânzărie și manufactură, cu reclamă zilnică în Universul, oferea de toate de la ciorapi fini și mănuși de dantelă, la lenjerie pariziană, rochii și pelerine. Nicăieri nu erau țesături mai multe și mai colorate, peste care trona ultima noutate, stamba, țesătura de bumbac atât de populară mai târziu. În acest univers colorat și atractiv se găseau și toate textilele pentru casă, iar covoarele expuse pe balustrada etajului încântau ochiul.
Foto: MMB.“Theodor Atanasiu a știut să dea magazinului aerul occidental al marilor negustorii. Până în 1935, când s-a sistematizat zona, prăvălia devenită reper avea trei intrări din trei străzi!”
Cristiana Trică: Apoi, negustoria s-a mutat în clădirea din str. Bărăției, în fostele galerii Langhaus, iar ambianța s-a schimbat, spațiul fiind și mai potrivit visului de odinioară. Curajosul negustor însă nu a mai apucat să vadă asta, el murise în 1925, înainte să împlinească 70 de ani, lăsând moștenitorilor o afacere înfloritoare.
Soția, Olga născută Niculescu, rămasă văduvă la 43 de ani, s-a recăsătorit cu Dumitru Stelniceanu, funcționar STB. Fiica marelui comerciant, Ștefania, a fost soția aviatorului erou Alexandru Popișteanu, iar fiul, Atanase, a fost căsătorit cu Ketty născută Emanoil.
Sursa imaginii: MMB.“Locul de veci al lui Theodor Atanasiu aparține acum altcuiva”
Cristiana Trică: Am sunat la administrația cimitirelor și am obținut de la un angajat promisiunea că piatra nu va fi distrusă până la o eventuală discuție cu directorul aflat atunci în concediu. În septembrie, când a avut loc discuția, am aflat că pietrele tombale de pe locurile vândute se distrug, că nu există o procedură de conservare și că oricum în incinta cimitirului nu există spațiu pentru păstrare, dacă s-ar decide asta.
Am propus expunerea pietrelor cu însemnătate memorială pe lângă aleea principală, dar varianta a fost refuzată categoric, fără argumente.
Mi s-a sugerat în schimb să fac demersuri pentru ca Bellu să recapete terenul din spate, din Valea Plângerii, inclus în prezent în parcul Tineretului. Acolo s-ar putea face, în opinia conducerii ACCU, un eventual muzeu pentru astfel de pietre tombale sau monumente recuperate de pe locurile de veci vândute.
Almanahul Magazinului. Sursa imaginii: anticariat-unu.ro.“Între timp, aleea principală a cimitirului rămâne loc de parcare, iar aleile secundare suficient de late sunt folosite pentru circulația autoturismelor. Traficul în Bellu o să necesite în curând semafoare și indicatoare rutiere! “
Cristiana Trică: ”Noroc” că s-au creat noi locuri de veci prin îngustarea aleilor, iar mașinile, fiind mai late, nu pot încăpea, altminteri ar fi plin. Se invocă lipsa de proceduri, dar n-am înțeles cine ar trebui să le propună. Oricum, altcineva decât Administrația Cimitirelor, după cum se vede. Plutește asupra acestui subiect o ceață densă și un aer tensionat, voalat amenințător ca întotdeauna când este vorba despre bani mulți și interese.
“Trecutul n-are importanță, contează numai prețul uriaș, comparabil cu al imobiliarelor, la care ajunge un loc de veci în cimitirul elitelor. A dispărut și piatra tombală al lui Sava N. Șoimescu, doctor în drept și științe politice”
Cristiana Trică: Sintagma ”muzeu în aer liber” este praf în ochi. În care muzeu din lumea asta se deschid șantiere peste șantiere?! Pentru că Bellu e un perpetuu șantier! Locuri de veci străvechi dispar de la o zi pe alta. Un exemplu: Sava N. Șoimescu, doctor în drept și științe politice, prim președinte al Tribunalului Ilfov și senator, cărturar prin ale cărui eforturi s-a ridicat statuia lui Ion Heliade Rădulescu de la Universitate.
Mort la 1899, Sava N. Șoimescu își avea crezul de viață înscris pe piatra tombală de la Bellu: ”Cunoaște-te pe tine și fă cât poți tot bine.” Fotografia este din anul 2022, astăzi piatra nu mai există.
Sava N. Șoimescu își avea crezul de viață înscris pe piatra tombală de la Bellu: ”Cunoaște-te pe tine și fă cât poți tot bine.” Fotografia este din anul 2022, astăzi piatra nu mai există. Foto: Cristiana Trică.
Sigur că proprietarii au dreptul să dispună cum doresc de bunurile lor, numai că la noi noțiunea de proprietate e discutabilă. Ne-a demonstrat-o acum câțiva ani un fost primar de sector, Marian Vanghele, care-și înhumase rudele, fără reținere, în cavoul generalului Lahovary!
“Pe ce criterii se eliberează oare autorizațiile de construcție?! Există vreo limitare?! Impresia generală e că fiecare face ce vrea. Cum altfel ar putea exista locuri de veci pavate cu gresie pentru baie lângă monumente semnate de artiști renumiți?! “
Cristiana Trică: Arhiva cimitirului e tabu, de câțiva ani nu mai poate fi accesată, se invocă GDPR și basta! Nici nu contează că prevederile Regulamentului sunt citate greșit sau interpretate după ureche, totul pare oricum de un amatorism uluitor.
“Am descoperit în 2023, după căutări epuizante, cavoul Simonei Lahovary. De unde să fi știut că trecusem de zeci pe ori pe lângă el, lipit cum este de cavoul Cazzavillan?! “
Cristiana Trică: Starea cavoului Lahovary se vede clar în fotografii, iar situația nu e singulară. În cavoul Alexandrescu (Cafegi Bașa) se depozitează mături și găleți, după grilajul cavoului Cazzavillan sunt dosite niște resturi de felinare, în micuța capelă Mandrea, care oricum stă să cadă, prin ochiurile sparte pe geam se văd alte unelte. Ai zice că e curățenie cu atâtea mături, mopuri și cârpe, dar nu e cazul!
Mormântul Simonei Lahovary. Foto: Cristiana Trică.
Mormântul Simonei Lahovary. Foto: Cristiana Trică.
Mormântul Simonei Lahovary. Foto: Cristiana Trică.„Cimitirul Șerban Vodă – Bellu” a fost înscris în 2010 în Lista monumentelor istorice. Tot atunci, cimitirul a devenit membru cu drepturi depline al Asociaţiei Cimitirelor Semnificative din Europa. Ce ironie! Nimic din toate astea nu pare să-l ajute”
Cristiana Trică: Ultima soluție ar fi să-l invităm aici pe domnul primar Ciucu. Ne dă speranțe faptul că a demarat o reorganizare instituțională la care nimeni nu se gândea și oricum pare cel mai mobil dintre aleșii de până azi ai Bucureștiului. Poate dacă ar vedea cu ochii lui ce se petrece, i-ar fi mai clar.
O vizită de o oră în cimitirul din Șerban Vodă ar face diferența între Ciprian Ciucu și lungul șir de primari ai Capitalei deveniți complici la distrugere prin dezinteres. Mă gândesc că un om care vrea să salveze Magheru, cel mai trist și mai aglomerat dintre bulevardele centrale ale acestui București fără noroc s-ar putea să aibă o tresărire de milă și pentru Bellu. Cine știe?!
Oricum, avem datoria să încercăm. Dacă nu-i atragem atenția, îl vom așeza cu resemnare alături de predecesorii nepăsători. Dacă însă iese din biroul de primar general (care pe unii i-a propulsat la Cotroceni!) ca să vină aici, înseamnă că Bellu mai are o șansă.
Mormântul Simonei Lahovary. Foto: Cristiana Trică.