„Putin pierde controlul asupra Rusiei”. Este concluzia dură a unei analize publicate de The Economist și scrisă de un fost funcționar de rang înalt rus, care descrie cum sistemul construit de liderul de la Kremlin începe să dea semne evidente de fisură, chiar din interiorul elitei ruse.

Potrivit publicației britanice, Rusia traversează astăzi o criză profundă de identitate, iar cercurile de putere de la Moscova nu mai privesc războiul din Ucraina ca pe „proiectul nostru”, ci ca pe „războiul lui Putin”.

Schimbarea s-ar vedea inclusiv în limbajul folosit de oficiali, guvernatori regionali și oameni de afaceri apropiați Kremlinului. Dacă în urmă cu un an vorbeau despre „noi” și „al nostru”, acum se referă la conflict ca la „deciziile lui”, „agenda lui” sau „povestea lui”.

Mai mult, notează fost funcționar rus, viitorul Rusiei nu mai este discutat în funcție de ceea ce va decide Vladimir Putin, ci ca un proces care ar putea continua independent de el — sau chiar fără el.

Războiul care trebuia să consolideze puterea Kremlinului

Ironia situației, arată el în The Economist, este că Putin a declanșat războiul tocmai pentru a-și păstra controlul asupra sistemului pe care l-a construit.

În schimb, pentru prima dată de la începutul invaziei, în Rusia începe să apară ideea unui viitor fără actualul lider de la Kremlin.

Publicația identifică patru motive majore care alimentează această schimbare.

Costurile războiului lovesc societatea rusă

Primul factor este explozia costurilor provocate de războiul din Ucraina. Kremlinul spera inițial că „operațiunea militară specială” va fi purtată de unități restrânse și mercenari plătiți, în timp ce restul populației își va continua viața normal.

Însă conflictul prelungit a dus la creșterea inflației, taxe mai mari, degradarea infrastructurii și intensificarea cenzurii și a controlului social.

„Societatea suportă costurile războiului, fără să mai primească în schimb o perspectivă clară”, subliniază analiza.

Elitele apropiate Kremlinului cer reguli clare

Al doilea element ține de nemulțumirea elitelor economice. După sancțiunile occidentale, mulți oameni de afaceri și-au readus capitalurile în Rusia, însă s-au lovit de lipsa unor reguli stabile.

În trecut, disputele privind proprietățile și activele erau rezolvate în tribunale occidentale sau prin arbitraj internațional. Astăzi, conflictele trebuie soluționate în interiorul unui sistem considerat arbitrar și dominat de influența politică.

Potrivit analizei, în ultimii trei ani au fost confiscate sau redistribuite active private estimate la aproximativ 5 mii de miliarde de ruble, adică aproape 60 de miliarde de dolari. Este cel mai mare transfer de proprietate de după privatizările haotice din anii ’90.

Chiar și elitele loiale Kremlinului nu mai cer democrație, ci reguli clare și mecanisme previzibile de protecție a intereselor economice.

Rusia nu mai are un model extern

Al treilea factor este legat de schimbarea ordinii geopolitice. Rusia se considera un actor care poate remodela lumea, însă, potrivit publicației britanice, a devenit mai degrabă un catalizator al haosului global.

Europa și-a redus dependența de gazul rusesc, influența Moscovei în Consiliul de Securitate al ONU s-a diminuat, iar strategia de intimidare nucleară a afectat chiar poziția internațională a Rusiei.

În paralel, Rusia traversează o criză de identitate fără precedent. Timp de secole, statul rus s-a definit prin raportare la Europa și Occident — fie încercând să le ajungă din urmă, fie poziționându-se împotriva lor.

Acum însă, susține fostul oficial rus în analiză, Occidentul însuși traversează o perioadă de instabilitate și fragmentare, iar Rusia nu mai are un model extern în funcție de care să-și definească direcția.

Represiune fără promisiunea unui viitor

Al patrulea factor este întărirea controlului ideologic și a represiunii.

Vechea înțelegere tacită dintre stat și cetățeni — autoritățile nu se amestecă în viața privată, iar populația evită politica — s-a destrămat complet.

În trecut, Kremlinul cumpăra loialitatea populației prin stabilitate, servicii și consum. Astăzi, sistemul oferă în schimb restricții, cenzură și supraveghere tot mai agresivă, inclusiv prin limitarea accesului la internet.

„Problema nu este doar represiunea, ci represiunea fără scop și fără promisiunea unui viitor”, notează publicația.

„Fiecare mutare agravează situația”

The Economist compară situația actuală a Rusiei cu un „zugzwang” din șah — momentul în care orice mutare făcută de jucător îi înrăutățește poziția.

Potrivit analizei, sistemul construit de Putin poate supraviețui doar atât timp cât liderul de la Kremlin rămâne la putere. Însă fiecare nouă măsură luată pentru consolidarea controlului accelerează, de fapt, degradarea regimului.

În aceste condiții, Kremlinul ar putea răspunde prin represiuni și mai dure sau prin noi escaladări militare. Totuși, avertizează autorul, astfel de măsuri nu mai pot reface legătura dintre putere și ideea de viitor.

Pe fondul războiului și al deteriorării nivelului de trai, nemulțumirea în rândul populației ruse crește constant. Iar această erodare lentă a încrederii ar putea deveni, în timp, o amenințare mai serioasă pentru regimul lui Putin decât revolta eșuată a lui Evgheni Prigojin din 2023.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent