România a intrat într-o situație fără precedent în sectorul energetic după
oprirea integrală a centralei de la Cernavodă. În lipsa producției nucleare, consumul
este acoperit în mare parte din importuri, în timp ce pe piață energia
electrică a ajuns la cel mai ridicat preț din Europa.
Centrala Cernavodă a fost oprită total. FOTO: arhivă
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Sistemul energetic național (SEN) funcționează în prezent fără aportul
centralei nucleare de la Centrala Nucleară Cernavodă, după oprirea ambelor
reactoare, care însumează în mod normal aproximativ 1.400 MW de producție
constantă.
Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea pe 10 mai, în timp ce Unitatea 2
s-a deconectat automat de la sistem în urmă cu aproximativ o săptămână, ceea ce înseamnă că până la 1 iunie, când este programată
resincronizarea acesteia din urmă, România va funcționa fără energie nucleară
în sistem.
Această lipsă este importantă mai ales pentru echilibrul zilnic al
consumului, întrucât energia nucleară asigură producție constantă, indiferent
de variațiile de consum sau de condițiile meteo, spre deosebire de sursele
regenerabile, care depind de momentul zilei.
Centrale oprite sau parțial funcționale și importuri masive
În absența acestei producții stabile, sistemul energetic a fost nevoit să
se ajusteze rapid, iar importurile au devenit una dintre principalele surse de
alimentare, în special în orele de seară și noaptea, când energia solară nu mai
este disponibilă.
În seara de 10 mai, la ora de vârf (21:35), consumul național se situa în
jurul valorii de 6.000 MW, însă importurile ajungeau la aproximativ 2.200 MW,
depășind chiar producția hidro, care se ridica la circa 2.100 MW, notează economica.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Practic, în acel moment, România își acoperea o parte semnificativă din
consum din exterior, în timp ce hidrocentralele și celelalte surse interne
încercau să compenseze lipsa energiei nucleare.
Presiunea asupra sistemului este amplificată și de faptul că mai multe
centrale importante funcționează sub capacitate sau sunt oprite temporar.
Centrala pe gaze de la Centrala Brazi, operată de OMV Petrom, produce la
aproximativ jumătate din capacitate din cauza lucrărilor de mentenanță, în timp
ce la CET Sud două grupuri de câte 100 MW sunt indisponibile, unul avariat și
celălalt aflat în întreținere planificată.
La rândul său, Centrala Iernut, operată de Romgaz, funcționează doar
parțial, cu un singur grup activ, restul fiind oprite pentru reparații.
Prețul energiei a urcat la nivel record în Europa
Toate aceste dezechilibre din producție s-au reflectat direct în prețuri,
iar pe 10 mai energia electrică tranzacționată pe piața pentru ziua următoare a
ajuns la aproximativ 730 lei/MWh, adică în jur de 140 euro/MWh, cel mai ridicat
nivel din Europa în acea zi.
Aceeași tendință s-a observat și în Ungaria și Bulgaria, piețe conectate la
sistemul românesc și influențate direct de evoluțiile acestuia.
De altfel, un element neobișnuit pentru această perioadă este faptul că
prețurile au rămas ridicate inclusiv în orele de zi, când în mod normal
producția solară determină scăderi importante, uneori chiar până la valori
foarte mici sau negative.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În actualul context însă, lipsa energiei nucleare și indisponibilitatea mai
multor capacități termo au menținut piața sub presiune.
Este de așteptat ca situația să se amelioreze după 1 iunie, odată cu
repornirea Unității 2 de la Cernavodă și revenirea treptată a centralelor
aflate în mentenanță, ceea ce ar putea reduce dependența de importuri și
stabiliza prețurile în sistem.