România este miercuri, 13 mai, punctul central al dialogului de securitate regională. Președintele Nicușor Dan găzduiește la Palatul Cotroceni cea de‑a 11‑a ediție a Summitului Formatului București 9. Evenimentul are loc în prezența reprezentanților statelor membre B9, țărilor nordice, SUA și Ucrainei.
Imaginea 1/5:
Nicușor Dan la Summitul B8, alături de Oan Țoiu, Radu Miruță FOTO Inquam / Octav Ganea
UPDATE 20.00 Zelenski: „Ucraina va sprijini România în apărarea împotriva dronelor”
Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina și România lucrează la un acord privind cooperarea în domeniul apărării anti-dronă, document care ar urma să fie semnat în perioada următoare. Președintele ucrainean a fost întrebat ce ar trebui să facă România cu privire la dronele rusești.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Vom ajuta. Din partea noastră, de exemplu, astăzi am semnat cu președintele Lituaniei, Gitana Nauseda, un acord în privința dronelor. Am făcut asta și în Orientul Mijlociu și am început cu unele țări europene (n.r: producția de drone) care sunt pregătite. Cred că o vom face, categoric, și alături de România, lucrăm la asta. Include în primul rând expertiza noastră, să-i trimitem pe oamenii noștri într-o țară sau alta”, a declarat Zelenski.
Potrivit acestuia, sprijinul oferit de Ucraina nu se va limita la schimburi tehnice, ci va include și trimiterea de specialiști ucraineni pentru instruirea partenerilor români.
„Este vorba despre cum să fie făcută apărarea, adică know-how-ul pe apărare. Asta este ceea ce avem și suntem gata să ajutăm. Cred că documentul va fi gata în scurt timp și vom face tot ce putem mai bine, vom împărtăși experiența noastră”, a mai declarat liderul ucrainean.
UPDATE 18.50 Zelenski: Liderii recunosc acum că Rusia nu câştigă acest război
Volodimir Zelenski i-a mulţumit lui Nicuşor Dan pentru organizarea acestui summit și a subliniat că „liderii recunosc acum că Rusia nu câştigă acest război”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Îi mulţumesc preşedintelui Dan şi echipei sale pentru acest summit şi pentru invitaţie. Cred că astăzi a fost o întâlnire incredibil de bună, foarte constructivă. Am vorbit aproximativ două ore despre securitatea regională, despre lucrurile extraordinare pe care le putem face. Iar liderii recunosc acum că Rusia nu câştigă acest război”, a afirmat Zelenski.
Imaginea 1/4:
Volodimir Zelenski B9 DECLATII 2 FOTO INQUAM Photos Octav Ganea
UPDATE 18.40 NATO discută posibile redislocări de trupe americane pe Flancul Estic
Secretarul
general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Statele Unite rămân ferm angajate în
apărarea Europei, în contextul discuțiilor privind o posibilă ajustare a
prezenței militare americane pe continent.
Oficialul
NATO a subliniat că relația transatlantică rămâne solidă, iar Washingtonul
continuă să considere esențială securitatea europeană.
„NATO nu
este doar despre apărarea Europei, ci și despre protejarea securității ambelor
maluri ale Atlanticului”, a transmis secretarul general.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit oficialului, discuțiile privind eventuale redislocări de trupe americane în Europa au rămas
în zona consultărilor tehnice între aliați. Rutte a
precizat că nu există decizii finale, dar că NATO și Statele Unite continuă
coordonarea privind structura forțelor din Europa.
De cealaltă
parte, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a afirmat că subiectul nu a fost
abordat oficial în cadrul Summitului B9, însă Varșovia
este pregătită să găzduiască trupe americane suplimentare, dacă va fi cazul.
„SUA au
decis relocări de trupe, iar Polonia este pregătită”, a declarat liderul de la
Varșovia, subliniind că prezența militară americană reprezintă o garanție
esențială pentru securitatea Europe și a Poland.
Oficialul
polonez a mai precizat că, în eventualitatea unor mutări de forțe din Germania
sau alte state ale Flancului Estic, Polonia ar putea prelua noi efective, în
funcție de deciziile Washingtonului și ale Alianței.
UPDATE 18.13 Șeful NATO: Trebuie trei lucruri făcute: creșterea cheltuielilor, creșterea inovării și producției
Mark Rutte a transmis un mesaj privind
relația dintre Statele Unite și Europa, subliniind că Washingtonul așteaptă
angajamente mai solide din partea aliaților europeni în ceea ce privește
apărarea, inovarea militară și producția de echipamente strategice.
„Am
fost la Casa Albă acum câteva luni și am văzut un sentiment de dezamăgire că nu
se respectă pe deplin angajamentele și cred că am reușit să clarific . (…) Următorul
pas e Strâmtoarea Ormuz și despre cum putem ajuta. E vorba și de baze și de
utilizarea acestora și de prepoziționarea acelor active militare – navele de
deminare și alte resurse navale. Aliații NATO au auzit mesajul și imaginea de
ansamblu este pozitivă. Dacă vă uitați la angajamentele de la Haga, e clar că
toată lumea își dă interesul să ajungem la cinci la sută. Și Germania, aliatul
al doilea ca mărime din Europa cheltuiește de două ori mai mult decât în urmă
cu mai mulți ani”, a transmis Rutte.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Secretarul
general NATO a subliniat că toate statele aliate au început să răspundă
cerințelor privind creșterea bugetelor de apărare, menționând că unele țări
europene majore, precum Germania, și-au dublat cheltuielile militare în ultimii
ani.
„Dacă este vorba de țările care se află la frontieră, aici trebuie făcute trei lucruri. În primul rând, cheltuielile trebuie sporite rapid, din cauza poziției geografice. Toate țările aliate trebuie să producă și să inoveze mai mult. (…) Americanii văd
asta și știu că trebuie trei lucruri făcute: creșterea cheltuielilor, creșterea
inovării și producției”, a punctat Rutte, adăugând că războiul din Ucraina a
demonstrat importanța tehnologiilor moderne, în special a dronelor.
În același
timp, oficialul NATO a atras atenția că industria de apărare trebuie adaptată
la noile realități, subliniind că producția de echipamente militare scumpe,
precum dronele de interceptare, nu mai este sustenabilă în forma actuală.
„Exemplul cel mai bun este Ucraina, care ne-a arătat foarte multe despre războiul modern. Nu putem produce doar drone de 20.000 de dolari bucata”, a spus Rutte.
Mark Rutte: NATO 3.0 înseamnă o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic
Întrebat ce înseamnă conceptul „NATO 3.0”, seful NATO, Mark Rutte, a declarat că acesta presupune „o Europă mai puternică” și o Alianță Nord-Atlantică consolidată, în parteneriat cu Statele Unite.
„NATO 3.0 înseamnă o Europa mai puternică şi un NATO mai puternic, însă împreună cu Statele Unite, şi nuclear şi convenţional. (..,) Cred în continuare că unul din succesele cel mai mari ale politicii externe a fost al preşedintelui Trump a fost la Haga, când toţi aliaţii au convenit asupra acestui 2%. Apoi am convenit ca să trecem la 5% şi să ne egalizăm cheltuielile cu SUA, ca să ne asigurăm că toată lumea se poate apăra”, a spus secretarul general al NATO, Mark Rutte
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
UPDATE 18.00 Nicușor Dan: Interesul nostru comun este ca prezența americană în Europa să fie semnificativă
Președintele Nicușor Dan a declarat că tema unei eventuale relocări a trupelor americane din Germania către alte state europene nu a fost discutată în cadrul summitului.
Șeful statului a subliniat că România tratează cu maximă seriozitate angajamentele din cadrul NATO și principiul apărării colective prevăzut de Articolul 5 NATO.
„Confirm că nu s-a discutat subiectul la summit. Luăm foarte în serios NATO și articolul 5, când ne gândim la o amenințare cu privire la una dintre țările noastre nu o vedem individual. Interesul nostru comun e ca prezența americană în Europa să fie semnificativă”, a declarat Nicușor Dan.
Imaginea 1/9:
INSTNAT SUMMIT B9 DECLATII 08 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
UPDATE 17.44
Karol Nawrocki și Nicușor Dan explică viitorul NATO 3.0 și rolul Europei în apărare
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a subliniat importanța consolidării alianței și a creșterii bugetelor de apărare în statele europene. „Nu căutăm alternative la procesul de consolidare NATO și la această alianță. Ea e înființată pe fundații puternice cu SUA și noi toți ne dorim să continuăm relația cu America”, a spus Nawrocki.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Acesta a adăugat că Polonia se apropie de 5% din PIB pentru apărare și speră ca toate statele europene să atingă niveluri similare de investiții.
La rândul său, președintele României a declarat că NATO revine la rolul său inițial de alianță defensivă, în contextul amenințării reprezentate de Rusia.
„NATO s-a înființat în timpul Războiului Rece, în care Rusia era o amenințare pentru continentul european. După 1990 a părut că Rusia nu mai e această amenințare și NATO a încercat să se redefinească”, a spus Nicușor Dan.
Acesta a adăugat că revenirea tensiunilor cu Rusia a readus accentul pe funcția defensivă a alianței: „Acum, pe de-o parte ne-am întors la această amenințare și NATO redevine o alianță defensivă cu privire la teritoriul său și în NATO se discută partenerial problema unei echități a contribuțiilor. Dar faptul că SUA și Europa contribuie echitabil nu înseamnă că fiecare se apără pe el.”
Șeful statului a subliniat și importanța continuității structurilor militare existente:
„NATO are niște protocoale de apărare construite în ani de zile cu scenarii pe diferite tipuri de amenințări și lucrurile nu se schimbă de la o zi la alta. NATO 3.0 înseamnă că pe aceleași protocoale, contribuția aliaților e proporțională și europenii au înțeles asta, e un progres vizibil de la Haga până acum. Noi suntem deja în NATO 3.0.”, a mai spus Nicușor Dan.
Șeful statului a spus că termenul „NATO 3.0” se referă la actualizarea contribuțiilor aliaților în cadrul acelorași mecanisme de apărare colectivă.
„NATO 3.0 înseamnă că, pe aceleași protocoale pe care le actualizăm, contribuția aliaților este proporțională. Europenii au înțeles lucrul ăsta, este un progres vizibil de la Haga până acum. Acest proces va continua. Noi suntem deja în NATO 3.0”, a afirmat Nicușor Dan.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Acesta a subliniat că obiectivul privind alocările pentru apărare trebuie atins până în 2035. „Obligația de 3,5% plus 1,5% este până în 2035. Suntem pe traiectoria aceasta”, a declarat președintele României.
UPDATE 17:31 Mark Rutte: Rusia rămâne o amenințare directă pentru NATO. Trebuie să investim mai mult în apărare
Șeful NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj ferm după reuniunea formatului B9, subliniind necesitatea consolidării apărării colective și a creșterii cheltuielilor militare în statele membre.
„Vă mulțumesc tuturor. Formatul B9 este puternic ancorat în NATO, iar întâlnirea de astăzi a arătat unitate, determinare și angajament comun. Ne vom apăra împreună împotriva oricărei amenințări”, a declarat oficialul NATO.
Rutte a avertizat că Federația Rusă continuă să fie „o amenințare directă” la adresa Alianței Nord-Atlantice, subliniind că statele membre nu își pot permite să își reducă nivelul de alertă.
„Rusia rămâne o amenințare directă pentru NATO și continuă războiul de
agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem lăsa garda jos și trebuie să facem tot
ce e necesar pentru a apăra statele NATO. Trebuie să apărăm țările din flancul
estic. Trebuie să facem mai mult având în vedere pericolul cu care ne
confruntăm. Armatele noastre au nevoie de capacitățile necesare și de
aceea trebuie să investim mai mult și salutăm investițiile făcute de România și
și
Polonia”, a spus Mark Rutte.
El a insistat asupra necesității de a întări capabilitățile militare și de a crește investițiile în apărare, salutând eforturile României și Poloniei.
„Este esențial să ajungem la un nivel de 5% din PIB pentru apărare. Avem nevoie de o Europă mai puternică și de o asumare mai mare a responsabilităților pentru securitatea convențională”, a adăugat el.
Oficialul NATO a mai precizat că sprijinul pentru Volodimir Zelenski rămâne o prioritate strategică, în contextul războiului declanșat de invazia rusă. „Am discutat despre cum putem intensifica ajutorul pentru Ucraina în lupta sa pentru libertate. Acesta este un război de agresiune, iar timpul pentru acțiune este acum”, a subliniat Rutte.
De asemenea, Rutte a mulțumit liderilor prezenți, în mod deosebit președintelui României Nicușor Dan și liderului polonez Karol Nawrocki, pentru angajamentul lor în consolidarea securității regionale și transatlantice.
UPDATE 17.27 Karol Nawrocki: Rusia rămâne „cea mai serioasă amenințare” pentru NATO
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a transmis un mesaj ferm privind securitatea Flancului Estic, la finalul summitului Formatului B9, subliniind necesitatea consolidării cooperării regionale în fața amenințărilor venite dinspre Federația Rusă.
„Aș vrea să-i mulțumesc călduros lui Nicușor Dan și să-l felicit pentru summit. Este important să discutăm despre necesitățile noastre comune”, a declarat Nawrocki, evidențiind rolul practic al întâlnirii și importanța coordonării între statele aliate.
Liderul polonez a subliniat că Formatul B9, definit încă de la început ca „voce a Flancului Estic”, și-a consolidat rolul în contextul tensiunilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de acțiunile Rusiei în regiune.
El a insistat asupra ideii extinderii formatului prin includerea statelor nordice – Suedia, Finlanda, Danemarca și Islanda – pentru a întări capacitatea de apărare pe întreaga axă estică a NATO.
„Marea Baltică este o zonă de război hibrid, expusă atacurilor rusești”, a avertizat președintele Poloniei. În opinia acestuia, Alianța Nord-Atlantică a reușit în ultimii ani să crească nivelul de descurajare în regiune.
Nawrocki a reiterat că Rusia reprezintă „cea mai serioasă amenințare pe termen lung la adresa NATO”, afirmând că invazia Ucrainei nu este un conflict izolat, ci „un atac asupra arhitecturii de securitate occidentale”.
Oficialul polonez a mai precizat că următorul summit al Formatului B9 va fi găzduit de Varșovia.
UPDATE 17.20 UPDATE Nicușor Dan, după summitul B9: „NATO trebuie să-și consolideze capabilitățile în fața Rusiei”
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, în urma reuniunii B9
desfășurate la București, că discuțiile dintre liderii aliați au fost
„substanțiale” și au vizat consolidarea securității pe Flancul Estic al NATO,
în contextul amenințărilor generate de Rusia.
Șeful
statului a salutat prezența secretarului general al NATO, Mark Rutte, a
delegației americane și a reprezentanților țărilor nordice, subliniind că
statele din formatul B9 și cele nordice împărtășesc „preocupări similare și o
amenințare comună”.
„A fost o discuție substanțială, mulțumesc Karol și salut
prezența lui Mark Rutte la București, salut prezența delegației americane.
Salut prezența delegațiilor nordice, așa cum au făcut-o și la Vilnius, statele
din formatul B9 și din zona nordică au preocupări similare și o amenințare
comună – Rusia. A apărut în discuție ideea ca această compatibilitate să devină
la un moment dat mai formală într-un format mai extins decât acesta.
(…)Așa cum am spus de
mai multe ori, tradițional summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO,
anul acesta la Ankara”, a transmis Nicușor Dan.
Acesta a explicat că summitul B9 a avut rol de pregătire pentru viitoarea
reuniune NATO, urmând să fie analizate progresele privind angajamentele asumate
de statele membre.
„În linii
mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor,
transformarea banilor în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită
pentru amenințări și, bineînțeles, echilibrarea în interiorul alianței a
contribuțiilor între țările europene și SUA. Sintagma NATO 3.0 pe care ați
văzut-o în decla declarație
cumva comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea
de azi”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a subliniat importanța sprijinirii Republicii Moldova. „Dincolo
de chestiunile generale ale alianței, din partea noastră am vorbit de Moldova,
care e un stat pe Flancul Estic amenințat într-un proces de război hibrid cu
Rusia și e important pentru noi și pentru Ucraina să ajutăm Moldova pentru a
ține piept acestei agresiuni”, a declarat Nicușor Dan.
Totodată,
șeful statului a făcut referire la preocupările legate de incidentele cu drone
care traversează granița României, precizând că subiectul a fost discutat cu
oficialii NATO.
„Există o preocupare a
cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să treacă granița, am
vorbit asta cu Mark Rutte și după cum știți există în NATO proiectul Santinela
Estului care progresează pentru protejarea cetățenilor români afectați sau
potențial afectați”, a mai spus Nicușor Dan
, președintele României.
UPDATE 15.35 Explicații de la Cotroceni privind abținerea Ungariei
Administrația
Prezidențială a precizat că, la momentul finalizării negocierii textului
declarației, Ungaria nu avea un guvern investit, motiv pentru care nu ar fi
primit instrucțiuni clare privind asocierea sau neasocierea la document.
Potrivit aceleiași surse, abținerea Budapestei este considerată „constructivă”
și reprezintă un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei, care era
una de respingere.
„La momentul
finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria
nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se
asocieze sau nu. Abținerea este constructiva, așa cum scrie si in textul
declarației si este un pas înainte fata de poziția anterioară a Ungariei care
era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, a transmis
Administrația Prezidențială.
UPDATE 15.27 Ungaria nu a semnat declarația finală a summitului B9
Ungaria a ales să nu semneze declarația comună adoptată la summitul
formatului București 9 (B9) și al Aliaților Nordici, desfășurat la București,
motivând că actuala formulare a documentului nu poate fi susținută de
executivul de la Budapesta.
Potrivit unui mesaj transmis de Administrația
Prezidențială, autoritățile ungare au optat pentru ceea ce au numit o „abținere
constructivă”.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere
constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala
formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea
acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, a
transmis Administrația Prezidențială.
UPDATE 15.15 Declarația
Comună a Summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București
Declarația comună adoptată de ceilalți
participanți reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina, califică Rusia drept „cea
mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității
NATO și susține consolidarea Flancului Estic al Alianței.
„Liderii B9 și ai statelor nordice au subliniat
necesitatea creșterii investițiilor în apărare și au reafirmat obiectivul
privind alocarea a 5% din PIB pentru securitate și apărare. Documentul vorbește
și despre întărirea apărării aeriene și antirachetă pe flancul estic, în
contextul amenințărilor hibride și al încălcărilor repetate ale spațiului
aerian NATO.
Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.
Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.
Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.
Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.
Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).
Ne menținem angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul mării. Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica.
Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate.
Subliniem importanța inițiativelor UE, precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.
Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL).
Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită.
Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO-UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova.
Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică.
Așteptăm cu nerăbdare următoarea reuniune din Republica Polonă”.
UPDATE 14.50 Liderii care participă la summitul B9 au făcut o fotografie de grup
Poză de grup de la summitul B9 FOTO: Inquam photos/Octav Ganea
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
UPDATE 14.41 Nicușor Dan, mesaj la Summitul B9: „Motto-ul acestei reuniuni este să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică”
Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu prilejul Summitului B9 găzduit la București, subliniind importanța creșterii contribuției statelor aliate la securitatea transatlantică și a consolidării apărării comune.
„Le-am urat bun venit la București liderilor statelor membre B9, invitaților și prietenilor noștri nordici, Secretarului General al NATO și le-am mulțumit pentru prezența SUA și Ucrainei, care au participat ca observatori. Dialogul nostru are loc într-un context internațional dinamic, cu două luni înainte de un moment important pentru noi toți, Summitul NATO de la Ankara”, a transmis Nicușor Dan, Facebook.
Imaginea 1/4:
Nicușor Dan și Volodomir Zelenski la Summitul B9 FOTO Inquam / Octav Ganea
Oficialul a subliniat că organizarea reuniunii la București, „aproape de Ucraina, de Marea Neagră și în proximitatea amenințărilor ruse la adresa teritoriului aliat”, are o semnificație aparte în actualul context geopolitic.
„Scopul Summitului nostru este de a coagula o abordare unitară despre viitorul NATO. Pentru fiecare dintre țările noastre există o prioritate pentru propria securitate și există o prioritate pentru consolidarea securității transatlantice. De aceea, motto-ul acestei reuniuni este să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică”, a mai transmis Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că obiectivele comune presupun creșterea bugetelor pentru apărare și transformarea acestora în capabilități concrete, dar și dezvoltarea unei baze industriale militare transatlantice solide.
„Pentru a ne îndeplini aceste obiective este necesar să creștem cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități, să sporim contribuția aliaților europeni la NATO și să dezvoltăm împreună o bază industrială militară transatlantică solidă”, a mai transmis președintele Dan.
„Întâlnirea de astăzi ne oferă oportunitatea de a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la Summitul NATO de la Haga și de a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova. De securitatea lor depinde securitatea noastră”, a mai adăugat șeful statului.
UPDATE 14.30 Zelenski: „Sarcina noastră e ca Rusia să nu mai poată transmite ultimatumuri”
Președintele Volodimir
Zelenski s-a adresat liderilor participanți la eveniment, sublininfd că este important ca Rusia să nu mai poată să dea „ultimatumuri, să domine vecinii sau să înceapă războaie fără consecințe.”
„Este
important ca astăzi să avem acest format aici care aduce la un loc Europa de
Nord, Centrală și de Est care se află sub amenințarea rusă. Chiar și înainte de
invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a început să ceară ca Ucraina să
revină la frontierele sale vechi și să renunțe la tot. A fost o cerință neacceptabilă.
Dacă au șansa, vor dori să revină la acest punct de vedere. Sarcina noastră
este să ne asigurăm că niciodată conducere Rusiei nu va mai putea să transmită
asemenea ultimatumuri, să domine vecinii sau să înceapă războaie fără
consecințe. Am făcut deja foarte mult pentru a opri și de a ne asigura că
războiul nu le va mai aduce niciodată victoria și că nu vor avea niciodată
impunitate în calitate de agresor”, a transmis Volodimir Zelenski.
De asemenea, Zelenski a mulțumit aliaților și României pentru
ajutorul oferit.
„Suntem foarte, foarte recunoscători pentru sprijinirea
Ucrainei în acești ani de război”, a spus liderul ucrainean.
UPDATE 12.45 Volodimir Zelenski a ajuns la Summitul B9
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns la Summitul B9.
Zelenski, la Summitul B9. FOTO AFP
Liderul de la Kiev a fost întâmpinat cu îmbrățișări de președinții României și Poloniei.
Primirea pe care i-au făcut-o lui Zelenski președinții României și Poloniei. FOTO AFP
UPDATE Mesajul președintelui ucrainean la sosirea în România
„Am ajuns în România împreună cu Prima Doamnă, Olena Zelenska. Astăzi are loc aici Summitul București 9, cu participarea țărilor din Europa de Nord. Sunt planificate întâlniri importante în marja summitului. Cu toții, la nivel global, avem nevoie de decizii comune și de muncă în comun pentru a asigura mai multă securitate pentru toată lumea. Vom consolida resurse suplimentare pentru apărarea noastră și vom extinde formatul Drone Deals. Olena se va întâlni cu Prima Doamnă a României și va participa la semnarea unor memorandumuri privind aderarea universităților din România la Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene. Mulțumim tuturor celor care sunt alături de Ucraina”, a scris Volodimir Zelenski într-un mesaj postat pe X, după sosirea în România.
Mesajul a fost postat într-un moment în care în Ucraina avea loc un nou atac rusesc.
UPDATE 11.20 Karol Nawrocki: „Construim o zonă de securitate de la Arctica până la Marea Neagră. Acest lucru face Kremlinul să se teamă cel mai mult”
Președintele polonez a luat cuvântul:
„Conflictul Rusiei nu este un conflict izolat, se dorește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice. De aceea, B9 este mai important decât oricând în trecutul său. Nu suntem la o periferie, este un centru de gravitație a NATO. Este necesară unitatea țărilor noastre, este și motivul pentru care urăm un cald bun venit partenerilor nordici.
Împreună construim o zonă de securitate de la Arctica până la Marea Neagră. Acest lucru face Kremlinul să se teamă cel mai mult. O prezență aliată continuă este esențială pentru descurajarea continuă și protejarea noastră”, a spus președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Liderul de la varșovia a adăugat:
NATO este unit și va apăra fiecare centimetru din teritoriul său. Creșterea cheltuielilor cu apărarea este indispensabilă. Știm cât costă să te culci pe o ureche și să subestimezi un adversar. Să abordăm Summitul de la Ankara cu curaj politic. Securitatea Europeni nu va fi garantată de declarații”
UPDATE 10.10. Nicușor Dan: „Este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova”
A început Summitul B9.
Mesajul președintelui Nicușor Dan:
„Bine ați venit în București, bine ați venit la Palatul Cotroceni!
Mulțumesc pentru prezență statelor membre B9, mulțumesc prietenilor noștri nordici pentru prezență, mulțumesc Statelor Unite și Ucrainei care participă ca observator.
Întâlnirea noastră se desfășoară într-un climat internațional dinamic, să spunem, și se desfășoară, ca de obicei, cu două luni înainte de summitul NATO de la Ankara. Nu e lipsit de importanță faptul că suntem în apropierea Ucrainei, suntem în apropierea Mării Negre și suntem în apropierea locurilor în care teritoriul aliat este amenințat.
Scopul reuniunii noastre de azi este de a coagula, de a acorda viziunile noastre despre viitorul Alianței Nord-Atlantice și pentru fiecare dintre țările noastre există o prioritate pentru propria securitate, există o prioritate pentru consolidarea relației transatlantice, există o prioritate pentru consolidarea alianței, de aceea motoul acestei reuniuni este:
Oferim mai mult pentru securitatea transatlantică”.
Și pentru a face asta, trebuie să facem câteva lucruri. În primul rând trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la alianță și trebuie să dezvoltăm toți împreună o bază industrial-militară transatlantică solidă.
E o oportunitate această reuniune pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la Summitul NATO anterior de la Haga (ne-a zis secretarul general) și, nu în ultimul rând, este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova. E un sprijin pe care nu trebuie să-l facem doar pe bază de omenie și de bonitate, trebuie să-l facem eficient”, a spus Nicușor Dan
UPDATE Mark Rutte a ajuns la Summitul B9
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a fost primit la Cotroceni de Nicușor Dan și Karol Nawrocki.
UPDATE 10.40 Liderii europeni încep să sosească la Cotroceni
Reprezentanții Islandei și Bulgariei au ajuns deja la Cotroceni. Rând pe rând sosesc și ceilalți invitați. Oaspeții sunt întâmpinați de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
UPDATE Reprezentantul președintelui Donald Trump: „Reprezint SUA la Summitul B9”
Thomas G. DiNanno, subsecretar de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională și reprezentant al președintelui Donald Trump la Summitul B9, va participa la reuniune.
DiNanno a anunțat marți seară, pe platforma X, că a ajuns în România. „Sosesc în România pentru a reprezenta Statele Unite la Summitul B9. Bună seara, București!!”, a transmis oficialul american.
Programul summitului
Agenda reuniunii începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație la Palatul Cotroceni. Sesiunea plenară a summitului este programată pentru ora 11:00 și va fi deschisă prin intervenții susținute de Nicușor Dan și Karol Nawrocki.
Nicușor Dan și Mark Rutte FOTO Inquam Photo/Octav Ganea
La ora 14:20 va avea loc fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru al liderilor participanți. Summitul se va încheia cu declarații comune de presă susținute, de la ora 17:00, de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Reuniunea este dedicată consolidării contribuției aliaților de pe Flancul Estic și din zona nordică la securitatea transatlantică, într‑un context geopolitic marcat de tensiuni și provocări persistente.
„România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară – după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022 – consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic. Președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului„, a transmis marți, 12 mai, Administrația Prezidențială
La București sunt prezente delegații din 16 țări, la nivel de șefi de stat, premieri sau reprezentanți guvernamentali. Participă statele membre ale Formatului B9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria – alături de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se află de asemenea la summit, iar invitații speciali sunt președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor.
Programul Summitului B9 include o sesiune plenară și un dejun de lucru, iar la final va fi adoptată o declarație comună.
România și Polonia, împreună cu secretarul general al NATO, vor susține o conferință de presă.
Formatul București 9 a fost creat în 2015, ca reacție la anexarea Crimeei de către Rusia, și s‑a impus treptat ca platformă de coordonare a pozițiilor statelor de pe Flancul Estic în cadrul NATO. Reuniunea din acest an are loc cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara, într‑un moment în care securitatea europeană se confruntă cu presiuni crescute. În comunicatul oficial se precizează că Rusia continuă să reprezinte principala amenințare la adresa Alianței, iar statele de pe Flancul Estic rămân expuse la provocări precum încălcări ale spațiului aerian, acțiuni de sabotaj și atacuri hibride.
Discuțiile de la București vizează pregătirea pozițiilor comune pentru summitul NATO programat în luna iulie și includ teme precum majorarea bugetelor de apărare, aplicarea angajamentului de alocare a 5% din PIB pentru acest domeniu, întărirea industriei de apărare transatlantice, coordonarea strategică pe întreg Flancul Estic și sprijinul acordat Ucrainei.
Președintele României va insista asupra necesității unei abordări unitare de la Marea Baltică la Marea Neagră și va reafirma sprijinul ferm pentru Ucraina, considerat esențial pentru stabilitatea europeană. De asemenea, va sublinia importanța creșterii contribuțiilor europene în cadrul NATO, inclusiv prin investiții sporite în cercetare și inovare militară.
Summitul oferă României ocazia de a menține atenția asupra evoluțiilor de securitate din regiune, inclusiv asupra situației din Republica Moldova, stat vulnerabil în fața presiunilor ruse.