Recesiunea economică în care tocmai a intrat România este efectul „dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani” și al „cheltuielilor enorme ale statului din anii 2023-2024”, potrivit analiștilor consultați de „Adevărul”, care au explicat că va fi dificil de ieșit din această criză.
Recesiunea este efectul „dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani”
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
România a intrat oficial în recesiune miercuri 13 mai, după ce INS a revizuit scăderea economică din trimestrul 3 al anului trecut de la 0,1% la 0% și a revizuit în creștere de la 98,2% la 98% scăderea PIB din trimestrul 4, indicând o scădere economică de 0,2% pentru primul trimestru din acest an, faţă de precedentul.
Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 1,5%, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025.
Astfel, România a înregistrat două trimestre consecutive de scădere economică (trimestrul 4 din 2025 şi primul trimestru din 2026), ceea ce indică recesiunea economică.
În paralel, datele publicate miercuri de INS arată o creștere accelerată a inflației din luna aprilie, care a ajuns la 10,7%, după ce în luna martie era de 9,87%, iar în februarie de 9,3%, cele mai mari scumpiri înregistrându-se la energia electrică – 54,18%, chirii 44% și motorină 32,68%.
Negrescu: Criza este efectul dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani
„România este un pacient aflat la terapie intensivă care resimte boala economică pe care o are de atât timp și politicienii nu au rezolvat-o. Este efectul dezmățului bugetar din ultimii 7 – 8 ani ai celor de la Guvernare”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, creșterea inflației la 10,7% din luna aprilie este rezultatul creșterii prețului la energia electrică și a gazelor naturale pentru firme, după liberalizarea de la 1 aprilie, la care s-a adăugat și scumpirea carburanților.
„În esență, este nota de plată a modului catastrofal în care politicienii ne-au poziționat din punct de vedere economic”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
Acesta a adăugat că o veste bună ar putea veni abia în lunile septembrie – octombrie, când în calculul inflației nu vor mai fi incluse și lunile iulie și august 2025 când piața energiei electrice s-a liberalizat și a crescut TVA. „Din septembrie – octombrie, inflația se va mai tempera, ajungând la 5-6%. Nu va mai fi o creștere de preț la energia electrică de aproape 60% și nici creșterea de TVA de anul trecut”, a spus analistul, adăugând că inflația ține foarte mult cont de prețurile de la utilități și produsele nealimentare, acolo unde costurile logistice au crescut din cauza scumpirii carburanților. „Partea bună este că firmele nu-și vor mai per mite să scumpească produsele, pentru că deja a scăzut foarte mult consumul și ar rămâne cu marfa nevândută”, a explicat Negrescu.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
El a adăugat că se așteaptă ca în luna mai inflația să fie mai mare de 11%, dar se va tempera ulterior. „Mai avem mult până să ieșim din criză și va fi dificil”, a adăugat Negrescu.
Codirlașu: Recesiunea este efectul cheltuielilor enorme din 2023 și 2024
La rândul său, analistul Adrian Codirlașu a explicat pentru „Adevărul” că această recesiune este efectul cheltuielilor enorme din an ii 2023 și 2024.
„Suntem în recesiune. INS a revizuit scăderea economică din trimestrul 3 al anului trecut de la 0,1% la 0%, dar avem scădere economică în trimestrul 4 din 2025 și în primul trimestru din 2026. Suntem în recesiune pentru că am avut cheltuieli mari în 2023 și 2024 care trebuie acoperite. Plus că a scăzut puterea de cumpărare și implicit consumul, care este cea mai importantă parte din PIB”, a declarat Codirlașu pentru „Adevărul”.
Precizând că „recesiunea și inflația ridicată este cea mai nefericită combinație”, analistul a afirmat că „România nu are încotro, trebuie să plătească pentru cheltuielile mari făcute în trecut”.
„Situația este dificilă pentru c avem simultan și inflație mare și scădere economică. Va fi greu de ieșit din recesiune, iar politica monetară nu este foarte eficientă la acest capitol. Nu mai avem spațiu fiscal, doar fondurile europene ne mai pot salva”, a declarat el pentru „Adevărul”.
Legat de o posibilă revenire a PIB în trimestrul al doilea, Adrian Codirlașu a explicat pentru „Adevărul” că în martie și-a mai revenit consumul, adică nu mai există acea scădere mare față de luna martie a anului trecut, ceea ce ar putea însemna o ușoară îmbunătățire, fără a se înregoistra însă vreo creștere economică.
„Este posibil să fie o scădere mai mică a PIB față de cea înregistrată în primul trimestru, dar tot scădere economică va fi”, a explicat Codirlașu pentru „Adevărul”, adăugând că sunt foarte importante datele privind consumului din luna aprilie 2026, față de aprilie 2025.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Politicienii sunt de altă părere
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a scris pe pagina sa de Facebook că „astăzi, economia îi dă guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere din politică din 2010 încoace: al treilea trimestru de scădere economică confirmat de Institutul Național de Statistică; scăderea cu 1,7% a economiei în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025; accelerarea ratei inflației anualizate la 10,7%; scăderea producției industriale cu peste 2% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025. (…) Și vă mai spun ceva: nu este o criză mondială sau europeană, este doar criza noastră, generată de ,, noi înșine ” , ignorând ,,prin noi înșine „! De aici înainte las analiștii politici să judece faptele și boții usr-isti sa susțină în continuare bolojenismul ca negare a realității…”.
De ce crește euro în 2026. Legătura dintre politică și deprecierea leului
La rândul său, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că marea reformă a lui Bolojan este recesiunea.
„Nu l-am dat jos pe Bolojan că nu ne place monosprânceana lui, ci pentru că a dus economia în gard. Si o confirmă INS azi. (…) Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort…din punct de vedere economic. Mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan voi prezenta astăzi, într-o conferință de presă, la sediul PSD”, a spus el.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
UBB: Vom avea creștere economică de 2,2% în 2027
Pe fondul suprapunerii crizelor globale cu instabilitatea politică
internă, economia României riscă să intre în acest an într-o
recesiune moderată, sunt de părere specialiștii RoEM-UBB FSEGA,
care estimează o scădere a PIB-ului de 0,5%. Cu toate acestea,
economiștii RoEM consideră că există premise pentru o revenire
graduală a economiei: o eventuală stabilizarea a scenei politice ar
putea ajuta la relansarea creșterii economice, de aceea estimările
pentru 2027 rămân pozitive și indică o creștere a PIB-ului
României de 2,2%.
„Economia
globală și cea europeană traversează o perioadă dificilă,
marcată de suprapunerea mai multor crize –
de la
războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, până la
criza energetică și presiunile inflaționiste. Împreună, acestea
creează presiuni majore asupra tuturor economiilor naționale, iar
pentru o țară strâns legată de economia mondială și, mai ales,
de cea europeană, menținerea stabilității interne devine
esențială. Neputând influența în mod semnificativ fenomenele
globale, are nevoie de o stabilitate internă cât mai sigură pentru
a rămâne cât mai rezilientă economic și a gestiona efectele
multiplelor crize mondiale”,
explică Csaba Bálint, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB
FSEGA.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În
această perioadă, România se confruntă cu o accentuată
instabilitate și polarizare politică, care a culminat cu depunerea
și adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament și demiterea
Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026. În astfel de
contexte, incertitudinea politică nu este doar o problemă a clasei
politice, ci se transmite rapid în economie, afectând încrederea
investitorilor, amânând deciziile de investiții și amplificând
volatilitatea piețelor financiare. De asemenea, această situație
complică suplimentar gestionarea deficitului bugetar și
implementarea reformelor necesare.
„Primele
efecte au apărut imediat după anunțarea intenției de depunere a
moțiunii de cenzură, când cursul euro a crescut semnificativ,
atingând, în doar câteva zile, un maxim istoric de 5,27 lei.
Tensiunile s-au transmis rapid și către piața finanțării
datoriei publice: costurile de împrumut ale statului au crescut,
spreadurile CDS s-au majorat, indicând o percepție accentuată a
riscului suveran, iar perspectiva unei eventuale retrogradări a
ratingului României în categoria «junk»
de către agențiile de rating rămâne un risc imediat. În aceste
condiții, finanțarea deficitului devine mai costisitoare, iar
apetitul investitorilor pentru obligațiunile de stat poate scădea,
amplificând presiunile asupra stabilității financiare și bugetare
a României”,
spune Béla-Gergely
Rácz,
cercetător în
cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Totodată,
consideră specialiștii RoEM-UBB FSEGA, efectele instabilității
politice riscă să fie mult mai persistente și să se reflecte în
cele din urmă într-o deteriorare a performanței economice a țării.
Astfel, echipa RoEM-UBB FSEGA își revizuiește semnificativ
prognoza privind evoluția PIB-ului României în 2026, anticipând,
pentru prima dată în acest an, o valoare negativă, respectiv o
contracție economică.
La
începutul anului, echipa RoEM-UBB FSEGA estima pentru 2026 o ușoară
creștere economică de 0,8%, susținută în principal de o
îmbunătățire graduală a indicatorilor macroeconomici în a doua
parte a acestui an. Scenariul avea în vedere diminuarea efectelor
măsurilor de austeritate, continuarea consolidării fiscale,
procesul de dezinflație și accelerarea utilizării fondurilor
europene, după un debut economic mai slab în primul semestru.
Prima revizuire
a prognozei a avut loc odată cu izbucnirea conflictului militar din
Iran, când estimarea de creștere economică a fost redusă la 0,4%,
pentru ca, la doar câteva săptămâni, aceasta să fie ajustată
din nou, la 0,2%.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Având
în vedere contextul global și instabilitatea politică internă din
România, noua noastră prognoză indică o scădere a PIB-ului de
0,5%, ceea ce ar corespunde unei recesiuni economice moderate pentru
întregul an 2026. Dar, în ciuda acestui scenariu, există totuși
motive de optimism temperat. Pe termen mai lung, există potențial
de stabilizare a economiei: temperarea inflației ar putea conduce la
redresarea puterii de cumpărare și a consumului intern, efectele
măsurilor fiscale s-ar putea estompa treptat, iar mediul de afaceri
s-ar putea adapta noilor realități economice. Totodată, în
ipoteza în care România își continuă procesul de consolidare
fiscală în mod consecvent, încrederea investitorilor s-ar putea
consolida, iar condițiile de finanțare a datoriei publice s-ar
putea normaliza. Aceste evoluții ar putea crea premise favorabile
pentru relansarea creșterii economice. În acest context, estimarea
noastră pentru anul 2027 rămâne pozitivă, prognoza indicând o
creștere a PIB-ului României de 2,2%”,
concluzionează Levente Szász,
coordonatorul echipei
RoEM-UBB FSEGA.