Din cauza deficitului de energie România plătește cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană: conform EuEnergy, prețul pe un MWh în țara noastră se situa miercuri la 137 de euro.
Diferențele nu erau mari față de vecini, bulgarii plătind 115 euro, ungurii tot 137 de euro, sârbii 111 euro, croații 129 de euro, polonezii 115 euro.
În Vest e mai ieftin
În schimb, diferențele sunt mari față de țările din Vestul Europei: Spania avea un preț de 48 de euro, Portugalia de 49 de euro, în timp ce Franța avea 35 de euro.
În timp ce Spania și Portugalia se bazează foarte mult pe energie regenerabilă, Franța are cea mai mare flotă de reactoare nucleare din Europa și una din cele mai mari din lume.
Criticile lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a criticat recent în mai multe rânduri situația din domeniul energetic, acuzând că „băieții deștepți” blochează accesul în sistem pentru cei care vor să instaleze capacități noi cu scopul de a vinde proiecte „pe hârtie”.
De asemenea, a afirmat că nu va aproba bugetul Hidroelectrica dacă societatea nu își asumă instalarea a 1.500 MW în baterii.
Exces cu baterii, după excesul cu regenerabile
Dumitru Chisăliță, energetician și președinte al Asociației Energia Inteligentă, susține că „mania” cu instalarea de baterii este un exces la fel cum a fost și cel cu instalarea de regenerabile, care în final au ajuns să destabilizeze sectorul.
Acesta spune că atât bateriile, cât și regenerabilele, trebuie instalate într-un sistem „cu creier”.
Mai exact, acesta susține că instalarea de baterii duce la efecte nebănuite în alte părți, tot așa cum instalarea de regenerabile a dus la creșterea costurilor cu echilibrarea și în final au scumpit energia în loc să o ieftinească.
Bulgaria are deja 8.000 MW instalați
Acesta spune că instalarea unor capacități mari de stocare în baterii va duce în final la scumpiri pentru români.
El a comparat România cu Bulgaria, care are deja instalați 8.000 MW în baterii.
„Bulgarii au investit 2,5 miliarde de euro în stocare de baterii, instalând 8.000 MW. Având în vedere o durata de viață de 15 ani a acestor echipamente și un număr de cicluri de încărcare descărcare de 250 de zile pe an estimate pentru România, costul de stocare se ridică la un nivel de 90 – 180 de euro/MWh. În România, în 2025, diferența tipică dintre orele cu preț minim, de regulă prânz cu mult solar, și orele de vârf de consum de seară a fost aproximativ 80 – 170 €/MWh spread mediu zilnic. Asta înseamnă că o astfel de investiție mult supradimensionată, ar aduce un cost suplimentar de 10/MWh, adică un preț mai mare la consumatorul final”, arată Chisăliță.
Transelectrica cerea 4.000 MW în baterii
Transelectrica afirma în 2024 că România are nevoie de 4.000 MW instalați în baterii, iar Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) estima în februarie că România va avea la finalul anului 2.000 MW instalați în baterii, conform Economica.net.
„Dacă refac calculele pe cât și a propus România, adică 4.000 MW în baterii, avem costul de stocare care se ridică la un nivel de 65 – 135 de euro/MWh la un număr de 250 de cicluri. Ceea ce ar aduce economii aparente de 15 – 55 de euro/MWh”, spune expertul.
Bateriile ar opri centralele pe gaze
Dar există două mari situații pe care le generează această situație, avertizează acesta.
„1. Aceste scăderi ale prețului nu înseamnă că ajung la consumator și nu garantează nimeni că nu se transformă în speculă și profituri pentru deținătorii de baterii de stocare.
2. Stocarea în baterii ar putea să preia în general vârful de seară și unele cazuri și cel de dimineață, dar determină reducerea numărului de ore de funcționare a sistemelor de echilibrare clasice, adică centralele pe gaze. Energia produsă de centralele pe cărbune și gaze ar trebui vândută cu aproximativ 20 – 80 €/MWh mai scump în orele în care mai funcționează, pentru a-și recupera costurile legate de reducerea numărului de ore de producție. Adică dacă toată economia s-ar duce la consumator, ceea ce e imposibil, am avea oricum o creștere de preț de 5 – 20 de euro/MWh!!!”, avertizează Chisăliță.
Producție mică
Miercuri, 13 mai, la ora 18.00, România avea o producție de 5.890 MW, dar consuma 6.080 MW. Producția era de:
- 2.099 MW erau hidro (35,7%)
- 1.668 MW eolian (28,37%)
- 752 MW pe gaze (12,79%)
- 649 MW pe cărbune (11,04%)
- 631 MW fotovoltaic (10,73%)
- 49 MW biomasă (0,83%)
- 31 MW baterii (0,53%).
Centrala de la Cernavodă este oprită pentru lucrări, astfel că nuclearul nu contribuie cu nimic. În mod normal, producția nucleară este de 1.400 MW, adică 18-20% din necesar.
Ne trebuie centrale clasice
În fapt, României îi trebuie centrale clasice, care să producă pe timp îndelungat, după ce țara noastră a închis capacități totale de 7.000 MW pe cărbune și gaze în perioada 2009-2022.
Chisăliță spune că bateriile nu pot surmonta necesarul decât pentru maxim 4-5 ore, în vreme ce regenerabilele sunt intermitente și depind dacă e soare sau vânt.
De aceea are nevoie de centrale clasice, cu producție în bandă, adică o producție stabilă și continuă.
România are o serie de proiecte energetice, dar acestea întâmpină mari întârzieri.
Centrala Meșterului Manole de la Iernut
Centrala pe gaze de la Iernut trebuia terminată de către spaniolii de la Duro Felguera încă din anul 2019, dar aceștia nu s-au ținut de cuvânt invocând tot soiul de tertipuri, iar Romgaz a reziliat de două ori contractul, ultima oară anul trecut.
Noul termen pentru terminarea centralei este finalul acestui an. Centrala este finalizată în proporție de 98%. Noua centrală ar urma să aibă 480 MW.
Mintia, în linie dreaptă
De asemenea, o nouă centrală pe gaze, de 1.700 MW este construită la Mintia de către irakienii de la Mass Group Holding. Acesta urmează să fie conectată la rețeaua energetică națională în această lună, cu primii 575 MW, urmând apoi probe și teste.
Mass Energy Global Rom este controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh, conform Economica.net.
Întârzieri la Complexul Energetic Oltenia
Concomitent, Complexul Energetic Oltenia are în plan construirea unei termocentrale de 850 MW la Ișalnița alături de Alro, dar a anulat în ianuarie a doua licitație din cauză că nu s-a prezentat niciun doritor, conform Profit.ro.
Un alt proiect al Complexului Oltenia este un grup de 475 MW, tot pe gaze, la Turceni, realizată alături de Tinmar Energy.
Cele două proiecte sunt extrem de întârziate față de ce se convenise cu Comisia Europeană în cadrul planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.
Întârzierile au obligat România să renegocieze cu Bruxelles-ul închiderea termocentralelor pe lignit din Oltenia.
Hidrocentrale blocate de oengiștii de mediu
În fine, terminarea de către Hidroelectrica a unor hidrocentrale începute încă din comunism de către statul român este blocată în instanță prin procese repetate deschise de o serie de organizații de mediu.
Statul român a băgat deja două miliarde de euro în acestea.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE 
Urmărește cel mai nou VIDEO