Comisia Europeană a anunțat că a emis joi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), executivul comunitar apreciind inclusiv reforma fiscală făcută de guvernanții de la București.

„Acest pas important se referă la acordarea fondurilor legate de această cerere de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transportului și energiei, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura medicală și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. Aceste măsuri urmăresc, de asemenea, să consolideze procesul decizional guvernamental, să avanseze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să întărească lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului educațional”, a menționat CE într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro. 

Executivul comunitar confirmă acum ceea ce anunțase, săptămâna trecută, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Drașoș Pîslaru. 

Privind cererea de plată 4, Comisia a constatat că România a îndeplinit „în mod satisfăcător” cele 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE. 

Principalele măsuri cuprinse in această cerere de plată includ:

  • Implementarea unui cloud guvernamental: „România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii sale de cloud guvernamental, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura urmărește modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând totodată furnizarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat”, apreciază CE.
  • Decarbonizarea sectoarelor transportului și energiei: „România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe de deținere mai mari pentru cele mai poluante vehicule și reducerea progresivă a dependenței de producerea energiei pe bază de cărbune”.
  • Revizuirea cadrului fiscal: „România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând povara administrativă și îmbunătățind conformarea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a poverii fiscale, reforma urmărește consolidarea finanțelor publice și crearea unui mediu mai favorabil afacerilor”, consideră Comisia Europeană.

Această a patra cerere de plată va aduce fondurile plătite României în cadrul RRF la 12,97 miliarde EUR (inclusiv 3,79 miliarde EUR prefinanțare, primite în 2021 și 2022, și 288 milioane EUR preplată în cadrul REPowerEU, primite în ianuarie 2024). Această sumă corespunde la 60,6% din totalul fondurilor prevăzute în planul României, fiind evaluate 62% din totalul jaloanelor și țintelor din plan.

Planul de redresare și reziliență al României prevede investiții și reforme ample, cu scopul de a face economia și societatea mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranzițiile verde și digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde EUR, dintre care 13,57 miliarde EUR sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

România depusese la CE cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.

Ce urmează în procesul de aprobare a banilor europeni

Comisia a transmis Comitetului Economic și Financiar evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor necesare pentru această plată, iar acesta are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și emite opinia. Plata către România poate avea loc după emiterea opiniei CEF și adoptarea ulterioară a unei decizii de plată de către Comisie.

Având în vedere închiderea Mecanismului la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.