Rezultatele alegerilor din Marea Britanie de săptămâna trecută au confirmat un fenomen prezis de sondajele de opinie: fărâmițarea extremă a spectrului politic dominat până nu de mult de două mari partide: Conservator și Laburist.

Fenomenul a fost pregnant în Anglia, unde alegerile locale au confirmat ascensiunea partidului Reform UK (dreapta populistă), ca și a Verzilor (cel mai de stânga partid național) și consolidarea Partidului Liberal Democrat. Rezultatele (în termen de consilieri) au fost următoarele:

– articolul continuă mai jos –

  • Reform UK 1.454 consilieri (+1.452 față de 2022)
  • Partidul Laburist 1.068 (-1.498)
  • Partidul Liberal Democrat 844 (+155)
  • Partidul Conservator 801 (-563)
  • Verzii 587 (+441)
  • Independenți 213 (+35)

În termeni de consilii, situația în cele 136 de consilii în care au avut loc alegeri este următoarea:

  • Partidul Laburist 28 consilii (-38)
  • Partidul Liberal Democrat 15 (+1)
  • Reform UK 14 (+14)
  • Partidul Conservator 9 (-6)
  • Verzii 5 (+5)
  • Alții 1 (+1)
  • No Overall Control (NOC – niciun partid nu deține majoritatea) 64 (+23)

După cum se poate constata, aproape jumătate dintre consiliile unde au avut loc alegeri pe 7 mai nu au o majoritate clară. Exemplul cel mai elocvent, este Birmingham, al doilea oraș ca mărime după Londra, unde structura consiliul rezultat din alegeri este următoarea:

  • Reform UK 23 (+23)
  • Verzii 19 (+19)
  • Partidul Laburist 17 (-48)
  • Partidul Conservator 16 (-6)
  • Independenți 14 (+14)
  • Partidul Liberal Democrat 12 (-)

Dificultatea de a găsi o majoritate a devenit imediat evidentă, atunci când Jex Parkin, liderul consilierilor Reform UK din Birmingham, care are cel mai numeros grup în consiliul cu 101 locuri, a declarat că niciun alt partid nu dorește o alianță cu partidul său.

Uneori alianțele formate în consilii nu au neapărat legătură cu ideologia partidelor. De pildă, la consiliul comitatului Worcestershire, unde Conservatorii s-au aliat cu Verzii, Liberal Democrații și independenții, pentru a preveni Reform UK să păstreze conducerea consiliului, oferind postul de lider al consiliului Verzilor. Imediat, lidera Partidului Conservator din parlamentul de la Westminster, Kemi Badenoch, l-a suspendat din partid pe Adam Kent, liderul Conservatorilor din Worcestershire care a făcut acest aranjament.

Iar exemplele pot continua. Paradoxal este faptul că modul de scrutin – majoritar uninominal – este făcut ca să faciliteze un sistem bipartit și să asigure o guvernare stabilă. Dar situația actuală din Anglia, unde locuiește 80% din populația Regatului Unit, arată că sistemul a devenit pentapartit, iar această configurație politică fără precedent necesită noi reflexe de guvernare și o flexibilitate sporită din partea partidelor, cu care acestea nu au fost obișnuite până acum.

În Scoția și Țara Galilor au avut loc alegeri pentru parlamentele regionale cu următoarele rezultate:

Parlamentul de la Edinburgh 129 de mandate, majoritate 65

  • Partidul Naționalist Scoțian (SNP, separatist) 58 de mandate
  • Partidul Laburist 17
  • Reform UK 17
  • Verzii 15
  • Partidul Conservator 12
  • Partidul Liberal Democrat 10

Parlamentul de la Cardiff 96 de mandate, majoritate 49

  • Partidul Naționalist Galez (Plaid Cymru, separatist) 43
  • Reform UK 34
  • Partidul Laburist 9
  • Partidul Conservator 7
  • Verzii 2
  • Partidul Liberal Democrat 1

După cum se poate observa, în ambele parlamente niciun partid nu are majoritatea absolută, separatiștii sunt în frunte și la Edinburgh și la Cardiff, iar sistemul este în ambele regiuni hexapartit. În Scoția SNP guvernează fără întrerupere din 2007 și va continua cu un executiv minoritar condus de John Swinney, sprijinit de Verzi care în Scoția sunt separatiști. În Țara Galilor, după 27 de ani de guvernare Laburistă, șef al executivului a fost ales Rhun ap Iorwerth, liderul Plaid Cymru, care va guverna minoritar fără un sprijin garantat, deși se așteaptă ca Partidul Laburist să coopereze de la o lege la alta.

Singura regiune din Regatul Unit unde nu au avut loc alegeri săptămâna trecută a fost Irlanda de Nord, unde partidele din Marea Britanie nu prezintă candidați.

Sondajele de opinie naționale indică o situație asemănătoare. Media sondajelor indicată de site-ul Pollcheck este următoarea:

  • Reform UK 28%
  • Partidul Conservator 19%
  • Partidul Laburist 19%
  • Verzii 14%
  • Partidul Liberal Democrat 12%
  • SNP 3%
  • Plaid Cymru 1%

Un asemenea raport de forțe ar duce la un parlament de la Westminster (ales prin scrutin majoritar uninominal cu un singur tur) în care Reform UK ar avea în jur de 300 de deputați din totalul de 650 (majoritate absolută de 326), cu Conservatorii și Laburiștii în jur de 100, Liberal Democrații 80 și SNP 40. Camera Comunelor ar fi și ea în situația de No Overall Control, cu primul partid altul decât Conservator sau Laburist în frunte de la introducerea votului universal în 1918. Iar formarea unui guvern național stabil ar fi fără îndoială foarte dificilă într-o asemenea configurație politică, chiar dacă aprioric un guvern minoritar Reform UK sprijinit de Conservatori ar apărea ca anvizajabil.

Votul cumulat al partidelor Conservator și Laburist în alegeri parlamentare a scăzut de la 96,8% în 1951 la 57,4% în 2024, iar în sondaje de opinie sub 40%. Liderii Reform UK și Verzilor, Nigel Farage și Zack Polanski respectiv, au declarat după alegerile de săptămâna trecută că sistemul bipartit este mort în Marea Britanie. Nu se știe dacă pe termen lung asta va fi situația. Ceea ce este clar este că electoratul britanic a devenit mult mai volatil și-și schimbă preferințele politice de la un scrutin la altul în proporții care ar fi fost de neconceput cu doar câțiva ani în urmă.