Vicepremierul Oana
Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe
Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri
dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.

Oana Gheorghiu răspunde acuzațiilor de trafic de influență. FOTO: Facebook
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Vicepremierul Oana
Gheorghiu a publicat sâmbătă, 16 mai, un mesaj pe Facebook în care respinge
acuzațiile de trafic de influență legate de întâlniri cu reprezentanți ai unui
grup german implicat în proiecte de digitalizare și susține că în spațiul
public este construită o „mașinărie de denigrare” împotriva sa.
Mesajul vine la
scurt timp după ce AUR a solicitat explicații suplimentare cu privire la
întâlniri desfășurate la nivel guvernamental între reprezentanți ai unor
instituții ale statului și delegați ai grupului german Schwarz, implicat în
proiecte de digitalizare, dar și asupra modului în care aceste companii ar fi
fost promovate în relația cu sectorul public.
„Întâlnire publică,
înregistrată”
Unul dintre
principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la
caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și
strict tehnice.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Aceasta afirmă că
reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și
comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI,
MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri
sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire
publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între
reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în
digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum
o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă
în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat
către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă
parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
„Nu a existat nicio influențare de decizii”
Vicepremierul
respinge și acuzațiile potrivit cărora ar fi încercat să influențeze instituții
sau decizii administrative, susținând că demersurile sale au fost strict de
documentare. Ea arată că în e-mail-ul trimis ulterior instituțiilor statului
solicita informații privind concluziile discuțiilor, fără legătură cu achiziții
sau contracte.
„Pe 12 februarie am trimis un email participanților
(specialiștii instituțiilor statului au fost la discuțiile tehnice, nu eu)
pentru a afla concluziile întâlnirilor și oportunitățile pentru România. Atât.
Un email în care cer informații despre o întâlnire publică și transparentă.
Domnul Dragoș Vlad, fostul președinte al ADR, a primit
acel mail pe 12 februarie, ca toți ceilalți. Nu a sesizat atunci pe nimeni
privind vreo eventuală presiune. Trei luni mai târziu, după ce a fost demis,
s-a plâns la Gândul și Antena3 și a sugerat mincinos că aș fi încercat să
influențez decizii, deși nu era în discuție nicio achiziție, nicio decizie,
niciun contract”, a detaliat
vicepremierul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Donații și acuzații
de trafic de influență
În același mesaj,
Oana Gheorghiu a explicat cum stau lucrurile și cu sponsorizarea de 250.000 de
euro realizată în 2021 de o companie din același grup pentru construcția unei
secții ATI în România, în perioada pandemiei, susținând că interpretarea
acestor legături drept trafic de influență este eronată și acuzând o înțelegere
greșită a noțiunii de „interes public”.
„Da, Kaufland (parte a grupului Schwartz) a donat 250.000
de euro în 2021, în plină pandemie, după ce secția ATI de la Piatra Neamț a ars
împreună cu 15 oameni. A contribuit la construcția unei noi secții ATI pentru
un spital al statului, când un județ întreg rămăsese fără acces la terapie
intensivă.
Spitalul funcționează. Încă salvează oameni. Sunt
recunoscătoare și o voi spune oricând.
Dacă cineva consideră că asta e trafic de influență, avem o problemă gravă de înțelegere a ce
înseamnă binele public.
De ce atâta efort împotriva unui om fără partid și fără
miză politică?
Intimidare și descurajare. Ca oamenii integri să nu mai
îndrăznească să se implice”, a
scris ea.
„Domnul Vlad a condus Autoritatea pentru Digitalizarea
României patru ani. Nu e nevoie să vă spun cât de digitalizată e România, o
vedeți pe pielea voastră.
Eu nu m-am plimbat cu jeturi private. Nu mi-am ascuns
ceasurile de presă. Nu mi-am pus oameni prin CA-uri. Am trimis un email ca să
cer informații despre întâlniri publice.
Au transformat asta într-o «încadrare juridică», pentru a
distrage atenția de la adevărata problemă: găurile negre prin care se scurg
banii fiecărui român.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Aceasta nu este bătălia mea. E a noastră.
E lupta dintre trecut și viitor. Când aprinzi lumina,
devii inamicul public numărul 1 al celor care au acționat zeci de ani pe
întuneric. Asta înseamnă că am atins ceva real”, a continuat vicepremierul.
„Nu mă sperie. Nu
mă intimidează. Nu renunț”
În finalul
mesajului, Oana Gheorghiu vorbește despre presiunea publică și susține că
acuzațiile au rolul de a descuraja implicarea în proiecte de reformă și
digitalizare.
„Nu mă sperie. Nu mă intimidează. Nu renunț.
Și vă cer același lucru. Nu renunțați la indignare. Nu
lăsați această mașinărie să vă convingă că nu se poate schimba nimic, pentru că
exact asta își doresc: o societate obosită, care alege să privească în altă
parte.
România merită mai mult. Iar adevărul iese întotdeauna la
lumină”, şi-a încheiat Oana
Gheorghiu mesajul.