Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a pierdut un arbitraj major în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti, din cauza întârzierilor generate de statul român pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda, arată informațiile obținute în exclusivitate de Economedia. Un acord semnat de directorul CNAIR Cristian Pistol, în 2021, menit să limiteze paguba, s-a dovedit juridic inconsistent, deoarece a fost încheiat sub semnătură privată (fără formă notarială sau mandat special). Miza actuală depășește 340 de milioane de lei. Suma, care continuă să crească din cauza dobânzilor și penalităților, depășește 60% din valoarea inițială a întregului contract de construcție. În prezent, Compania de Drumuri refuză să plătească, chiar și eșalonat, iar Pizzarotti se pregătește de popriri.
– articolul continuă mai jos –
Contract semnat în 2014, autostradă inaugurată la finalul lui 2020
Contractul pentru Lotul 1 de pe Autostrada Sebeș – Turda a fost semnat în 2014 cu constructorul italian Impresa Pizzarotti, iar lucrările au început tot atunci. Valoarea contractului a fost de 540 de milioane de lei.
Termenul inițial de finalizare era anul 2016.
Șantierul a fost însă blocat de numeroase probleme. Exproprierea terenurilor s-a târât ani de zile. Relocările de utilități au fost executate cu întârzieri sistematice. Studiul de fezabilitate pus la dispoziție la licitație era, în termeni tehnici, insuficient.
În cele din urmă, circulația a fost deschisă abia la finalul anului 2020, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, iar recepția lucrărilor s-a făcut la final de 2021.
Ulterior, autostrada „Meșterului Manole” Sebeș – Turda a tot fost închisă din cauza unor surpări și alunecări de teren. Reparații s-au făcut și imediat după inaugurare, dar și în 2023 sau 2025.
Însă recepţia finală pe Lotul 1 Sebeş – Turda nu a fost efectuată nici măcar până acum, din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanţie a lucrării.
Italienii au deschis arbitraj
În 2020, CNAIR le-a trimis italienilor facturi de penalități de întârziere. Mai precis, statul îi penaliza pe italieni pentru că nu terminaseră autostrada la timp.
Atunci, constructorul italian a decis să dea în judecată CNAIR la Curtea de Arbitraj.
Constructorul susținea că întârzierile erau cauzate tocmai de eșecurile administrației: terenuri neexproprierte, utilități (cabluri, conducte, rețele) nerelocate la termenele promise, modificări de proiect cerute de beneficiar pe parcurs. Italienii cereau bani în plus (costuri suplimentare) și prelungirea oficială a termenelor.
Acest caz a fost judecat la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Acord semnat în 2021 pentru plafonarea despăgubirilor
Arbitrajul era în plină desfășurare când, în toamna lui 2021, s-a deschis o fereastră de negociere. CNAIR trebuia să facă recepția la terminarea lucrărilor (un pas esențial, fără de care constructorul nu poate recupera garanțiile de bună execuție și nu poate închide oficial contractul). Pizzarotti, la rândul lor, aveau nevoie de acea recepție. Ambele părți aveau, deci, un interes imediat să colaboreze.
Astfel, în data de 19 noiembrie 2021, conducerea CNAIR, în frunte cu directorul general Cristian Pistol, încheie un acord cu Impresa Pizzarotti.
Prin acord, CNAIR accepta efectuarea recepției finale și recunoaștea că statul are o parte din vină pentru întârzieri (lipsa exproprierilor, utilități), iar la schimb, constructorul accepta plafonarea pretențiilor financiare la suma maximă de 149,6 milioane de lei net, plus TVA (total aproximativ 179,6 milioane de lei). Pizzarotti accepta totodată să nu introducă revendicări noi și să continue lucrările.
Acordul a fost semnat de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, și de mai mulți directori ai companiei.
Acordul a fost trimis tribunalului arbitral ca document relevant pentru soluționarea dosarului.
Tribunalul a desființat acordul
În noiembrie 2025, însă, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a pronunțat sentința și a stabilit că CNAIR trebuie să plătească peste 320 de milioane de lei.
Tribunalul a „desființat” la propriu acordul încheiat în 2021 între Compania de Drumuri și Pizzarotti.
Instanța a subliniat că documentul a fost semnat ca înscris sub semnătură privată, fără autentificare notarială și fără un mandat special care să confere semnatarilor dreptul de a renunța la un drept subiectiv civil în cadrul unui litigiu.
Renunțarea la un drept dedus judecății presupune, conform Codului de procedură civilă, fie o declarație verbală în ședință, fie un înscris autentic, iar prin reprezentant este nevoie de mandat special.
Acordul din 19.11.2021 era în schimb doar un act sub semnătură privată, deci nu îndeplinea niciuna dintre aceste condiții legale, așa că nu constituia o renunțare valabilă, a argumentat Tribunalul.
În al doilea rând, tribunalul a distins între renunțarea la pretenții noi – pe care Pizzarotti o acceptase – și majorarea unor pretenții deja introduse în arbitraj, care rămâne posibilă atunci când prejudiciul crește în timp. Or, în litigiile de construcții, costurile suplimentare și dobânzile continuă să se acumuleze. Acordul oprea introducerea de cereri noi, nu evoluția celor vechi.
În fine, plafonul de 149,6 milioane de lei a fost interpretat de tribunal ca un prag de referință pentru situația în care sentința ar fi confirmat o sumă mai mică – nu ca o limitare absolută a tot ce se poate acorda.
Factura finală: Nota de plată a crescut la 340 de milioane de lei și urcă cu 2 milioane pe lună
Hotărârea arbitrală definitivă a stabilit o structură clară a datoriilor acumulate de statul român până la data de 9 septembrie 2025:
- Costuri suplimentare de execuție: 171.957.078,09 RON
- TVA aferent: 34.199.514,39 RON
- Dobânzi penalizatoare (până la 09.09.2025): 119.463.420,29 RON
Total la nivelul lunii septembrie 2025: circa 325,6 milioane lei.
De la acea dată și până în prezent (mai 2026), din cauza neplății, s-au acumulat dobânzi suplimentare de aproximativ 15,7 milioane de lei.
În acest moment, suma totală de plată a depășit pragul de 340 de milioane de lei.
Mai grav este că „taxa de amânare” costă bugetul de stat 2 milioane de lei în fiecare lună (dobânzi penalizatoare care curg în continuare până la plata efectivă).
Față de plafonul de 179,6 milioane semnat în 2021, suma este aproape dublă.
Totodată, suma reprezintă peste 60% din costul construcției lotului de autostradă Sebeș – Turda.
Ultimatumul italienilor și riscul blocajului total
Deși bugetul de stat pe anul 2026 a fost publicat în Monitorul Oficial încă din 27 martie, CNAIR nu a cuprins sau nu a alocat fondurile necesare și nu a transmis nicio comunicare oficială către constructor.
În luna aprilie 2026, Impresa Pizzarotti a trimis o notificare oficială prin care propunea o soluție comercială de criză: o păsuire și o eșalonare controlată. Italienii cereau o primă tranșă de 185 de milioane de lei până la data de 15 mai 2026, iar restul sumei să fie achitat în tranșe până la 31 decembrie 2026, perioadă în care s-ar fi abținut de la executarea silită.
Termenul de 15 mai a trecut, iar răspunsul CNAIR rămâne pe o poziție de forță nejustificată juridic: Compania de Drumuri refuză să recunoască orice sumă care depășește plafonul din vechiul acord din 2021, adică 179,6 milioane de lei.
Riscul real: blocarea tuturor proiectelor CNAIR
Surse din piață afirmă că, în lipsa unui acord de eșalonare, avocații Pizzarotti se pregătesc să ceară în instanță încuviințarea executării silite.
Dacă se va pune poprire pe conturile CNAIR, activitatea curentă a companiei va fi complet blocată.
Într-un an de vârf pentru șantierele finanțate prin PNRR sau Programul Transport, o astfel de măsură ar putea genera blocaje în lanț pe toate proiectele majore de infrastructură din România.