Război pe autostrăzi: CNAIR blochează în instanță transferul a 5 proiecte către CNIR

Conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a declanșat o bătălie juridică și a elaborat o plângere prealabilă pentru a bloca un ordin de ministru prin care cinci proiecte majore de infrastructură urmează să fie transferate la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), conform surselor Economedia.

– articolul continuă mai jos –

CNIR a fost creată special pentru a prelua și gestiona proiectele noi majore de infrastructură (autostrăzi și drumuri expres) și a fost inclusă ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Motivul a fost că infrastructura României începe să devină complex de administrat, odată cu demararea de noi proiecte și cu construcția intensivă de autostrăzi și drumuri expres. Astfel, ar fi nevoie de o companie care să se ocupe de construcția de noi autostrăzi – CNIR, în timp ce CNAIR va rămâne cu administrarea, întreținerea și repararea rețelei de drumuri și autostrăzi existente.

Ce a declanșat conflictul

Pe 5 mai 2026, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a semnat un ordin prin care a transferat cinci proiecte de la CNAIR la CNIR.

Este vorba despre:

• Drumul Expres Arad – Oradea
• Autostrada București – Alexandria
• Secțiunea Făgăraș – Brașov din Autostrada Sibiu – Brașov
• Alternativa Techirghiol
• Podul Giurgiu – Ruse II.

Ordinul se întemeiază pe OUG 55/2016, care prevede transferul etapizat al proiectelor de investiții de la CNAIR la CNIR.

CNAIR are 15 zile să semneze protocoalele de predare-preluare pentru primele trei proiecte, termen care se împlinește miercuri, 20 mai. Pentru celelalte două, termenul curge de la finalizarea procedurilor de achiziție publică în derulare.

CNAIR, plângere prealabilă

Vineri, 14 mai, cu câteva zile înainte de expirarea primului termen, CNAIR a trimis ministerului o plângere prealabilă prin care cere revocarea integrală a ordinului, conform informațiilor obținute de Economedia.

Documentul susține că ordinul a fost emis ilegal, fără consultarea prealabilă a CNAIR, fără motivare de fond și fără verificarea capacității reale a CNIR de a prelua proiectele.

Argumentele CNAIR:

• ordinul încalcă principiul cooperării loiale între instituții publice
• nu demonstrează că CNIR are capacitatea umană și tehnică necesară preluării simultane a cinci proiecte complexe
• termenul de 15 zile este „imposibil de respectat din punct de vedere material și juridic”.

Compania notează că CNIR are, la momentul emiterii ordinului, între 73 și 75 de angajați efectivi, față de o țintă legală de 400 de salariați, o diferență pe care o califică drept dovadă a incapacității de preluare.

Totodată, CNAIR susține că proiectele se află în stadii avansate de implementare la ei: studii de fezabilitate în avizare, proceduri de mediu demarate, exproprieri în curs, contracte cu antreprenorii semnate. Astfel, CNAIR argumentează că transferul forțat în acest moment riscă să întrerupă procese administrative deja avansate, să genereze litigii cu constructorii și, în cazul proiectelor cu finanțare europeană, să atragă riscul decommiterii fondurilor.

Ironic însă este faptul că aceleași proiecte au acumulat întârzieri semnificative tocmai sub administrarea CNAIR.

Cele 5 proiecte prinse în menghina birocratică

Cele cinci proiecte disputate includ aproximativ 300 de kilometri de drum de mare viteză și conexiuni strategice naționale, care sunt puternic întârziate la CNAIR din cauza problemelor de management.

1. Autostrada București – Alexandria

Acesta este un proiect vital pentru sudul țării, deoarece traficul pe drumul actual DN6 este deosebit de periculos.

Însă contractul pentru studiul de fezabilitate este în prezent extrem de întârziat. Studiile au fost demarate în 2022, cu termen de finalizare în 2024, termene succesive fiind depășite.

În prezent, proiectul abia a primit acord de mediu și documentația tehnico-economică a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor, etape preliminare avizării și aprobării Studiului de Fezabilitate.

2. Podul Giurgiu – Ruse 2

Acesta este un obiectiv strategic transfrontalier peste Dunăre, pentru care se analizează inclusiv o variantă de finanțare prin Parteneriat Public-Privat (PPP).

Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost lansată în septembrie 2024 și este departe de finalizare.

Deși reprezentanții CNAIR au promis în repetate rânduri desemnarea câștigătorului încă din anul 2025, acest obiectiv nu a fost atins.

Întârzierea a generat o situație delicată în relația cu partea bulgară, căreia i-au fost avansate termene ferme pentru contractarea proiectului celui de-al doilea pod peste Dunăre la Giurgiu.

3. Drumul Expres Arad – Oradea

Acest proiect este parte din coridorul european Via Carpathia, unde autoritățile locale au preluat inițiativa tocmai din cauza ritmului lent de la București.

În prezent, exproprierile suplimentare necesare gropilor de împrumut pentru aprovizionarea cu materiale de umplutură nu sunt realizate.

Nu au fost lansate licitațiile pentru serviciile de supervizare a lucrărilor.

Nu au fost demarate discuții cu antreprenorii pentru programarea începerii lucrărilor în anul 2026, în avans față de ordinul de începere prevăzut inițial pentru anul 2027.

4. Autostrada Făgăraș – Brașov (A13)

Acest sector este blocat în etape de proiectare, ce trebuie corelat cu tronsoanele spre Ploiești și Bacău.

Contractul pentru proiectarea completă este extrem de întârziat.

Proiectarea a fost demarată în 2021, cu termen de finalizare în 2023, termen depășit semnificativ.

5. Alternativa Techirghiol (Autostrada Litoralului)

Licitația pentru execuție pentru acest proiect a fost lansată încă din iunie 2024.

Însă evaluarea tehnică a ofertelor nu este finalizată, având loc amânări repetate ale termenelor.

Licitația de supervizare nu a fost pornită și nici exproprierile nu au fost realizate.

Efectul imediat: proiectele intră în „zona gri”

Consecința practică a conflictului este un blocaj procedural cu efecte imediate. Odată cu trimiterea plângerii prealabile și cu intenția declarată de a contesta ordinul în instanță, CNAIR nu mai poate semna acte pe aceste proiecte, iar CNIR nu a preluat oficial nimic.

„Nu se va mai întâmpla nimic pe ele. CNAIR nu mai poate semna nimic. Totul e într-o zonă gri, în eter”, spun sursele Economedia.

Plângerea prealabilă e primul pas obligatoriu înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ.

Ministerul are la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde.

Dacă ordinul nu e revocat, CNAIR poate ataca decizia în judecată, ceea ce ar putea prelungi incertitudinea juridică cu luni sau chiar ani.