Ministerul Transporturilor urmează să trimită Corpul de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în contextul litigiului arbitral prin care Compania de Drumuri trebuie să plătească despăgubiri de 340 de milioane de lei către constructorul italian Impresa Pizzarotti & C S.p.A., a declarat secretarul de stat Horațiu Cosma.
– articolul continuă mai jos –
Oficialul a precizat că a avut discuții cu ministrul interimar al Transporturilor privind necesitatea verificărilor Corpului de Control și că a fost informat și premierul Ilie Bolojan.
„(Acordul, n.r.) nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar, nu a fost prezentat în formatul legal. Deci, pe vicii de procedură, cineva s-a împiedicat și a spus „nu îl iau în considerare”. S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane. Am cerut un document extrem de serios de la compania de drumuri. Discutăm cu domnul ministru, o să trimitem probabil și corpul de control acolo, să vedem ce doamne-ferește s-a întâmplat. L-am informat (pe premierul Ilie Bolojan, n.r.)”, a afirmat acesta.
România, bună de plată cu 340 de milioane de lei
Economedia a scris luni în exclusivitate că CNAIR a pierdut un arbitraj major în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti, din cauza întârzierilor generate de statul român pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda.
Un acord semnat de directorul CNAIR Cristian Pistol, în 2021, menit să limiteze paguba, s-a dovedit juridic inconsistent, deoarece a fost încheiat sub semnătură privată (fără formă notarială sau mandat special). Miza actuală depășește 340 de milioane de lei.
Suma, care continuă să crească din cauza dobânzilor și penalităților, depășește 60% din valoarea inițială a întregului contract de construcție. În prezent, Compania de Drumuri refuză să plătească, chiar și eșalonat, iar Pizzarotti se pregătește de popriri.
CNAIR a mutat conflictul în instanță
CNAIR în schimb a formulat acțiune în anulare la Curtea de Apel București împotriva sentinței arbitrale pronunțate în noiembrie 2025 în litigiul cu constructorul italian Impresa Pizzarotti & C S.p.A..
Un element-cheie al dosarului îl reprezintă acordul semnat în noiembrie 2021 între CNAIR și Impresa Pizzarotti, prin care părțile au încercat să plafoneze pretențiile financiare la aproximativ 179,6 milioane de lei și să avanseze către recepția lucrărilor. Documentul a fost semnat sub semnătură privată, fără autentificare notarială.
În hotărârea arbitrală din 2025, tribunalul a apreciat că respectivul acord nu produce efecte juridice în forma invocată de CNAIR, întrucât nu respectă condițiile legale privind renunțarea la drepturi în cadrul unui litigiu – inclusiv cerința unui înscris autentic sau a unui mandat special.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, declară pentru Economedia că CNAIR contestă această interpretare, susținând că actul din 2021 reprezenta o înțelegere validă între părți și că a fost în mod eronat înlăturat de tribunalul arbitral.
Conform lui, un acord bilateral sub semnătură privată nu poate fi ignorat arbitrar, mai ales în contextul în care astfel de înțelegeri au fost utilizate în practică în derularea contractelor de infrastructură.
„Este straniu să nu recunoști un act între două părți pentru că nu este trecut prin notariat. Este o premieră absolută. Asta revoluționează orice înseamnă înțelegerile între părți, având în vedere că nici contractele nu sunt trecute prin notariat, ele sunt semnate strict între părți. CNAIR a mai avut încheiate de-a lungul timpul astfel de înțelegeri prin acorduri semnate între părți, care au fost respectate și nimeni nu le-a contestat valabilitatea”, a declarat Alin Șerbănescu.
Contract semnat în 2014, autostradă inaugurată la finalul lui 2020
Contractul pentru Lotul 1 de pe Autostrada Sebeș – Turda a fost semnat în 2014 cu constructorul italian Impresa Pizzarotti, iar lucrările au început tot atunci. Valoarea contractului a fost de 540 de milioane de lei.
Termenul inițial de finalizare era anul 2016.
Șantierul a fost însă blocat de numeroase probleme. Exproprierea terenurilor s-a târât ani de zile. Relocările de utilități au fost executate cu întârzieri sistematice. Studiul de fezabilitate pus la dispoziție la licitație era, în termeni tehnici, insuficient.
În cele din urmă, circulația a fost deschisă abia la finalul anului 2020, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, iar recepția lucrărilor s-a făcut la final de 2021.
Ulterior, autostrada „Meșterului Manole” Sebeș – Turda a tot fost închisă din cauza unor surpări și alunecări de teren. Reparații s-au făcut și imediat după inaugurare, dar și în 2023 sau 2025.
Însă recepţia finală pe Lotul 1 Sebeş – Turda nu a fost efectuată nici măcar până acum, din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanţie a lucrării.
Italienii au deschis arbitraj
În 2020, CNAIR le-a trimis italienilor facturi de penalități de întârziere. Mai precis, statul îi penaliza pe italieni pentru că nu terminaseră autostrada la timp.
Atunci, constructorul italian a decis să dea în judecată CNAIR la Curtea de Arbitraj.
Constructorul susținea că întârzierile erau cauzate tocmai de eșecurile administrației: terenuri neexproprierte, utilități (cabluri, conducte, rețele) nerelocate la termenele promise, modificări de proiect cerute de beneficiar pe parcurs. Italienii cereau bani în plus (costuri suplimentare) și prelungirea oficială a termenelor.
Acest caz a fost judecat la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Acord semnat în 2021 pentru plafonarea despăgubirilor
Arbitrajul era în plină desfășurare când, în toamna lui 2021, s-a deschis o fereastră de negociere. CNAIR trebuia să facă recepția la terminarea lucrărilor (un pas esențial, fără de care constructorul nu poate recupera garanțiile de bună execuție și nu poate închide oficial contractul). Pizzarotti, la rândul lor, aveau nevoie de acea recepție. Ambele părți aveau, deci, un interes imediat să colaboreze.
Astfel, în data de 19 noiembrie 2021, conducerea CNAIR, în frunte cu directorul general Cristian Pistol, încheie un acord cu Impresa Pizzarotti.
Prin acord, CNAIR accepta efectuarea recepției finale și recunoaștea că statul are o parte din vină pentru întârzieri (lipsa exproprierilor, utilități), iar la schimb, constructorul accepta plafonarea pretențiilor financiare la suma maximă de 149,6 milioane de lei net, plus TVA (total aproximativ 179,6 milioane de lei). Pizzarotti accepta totodată să nu introducă revendicări noi și să continue lucrările.
Acordul a fost semnat de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, și de mai mulți directori ai companiei.
Acordul a fost trimis tribunalului arbitral ca document relevant pentru soluționarea dosarului.
Tribunalul a desființat acordul
În noiembrie 2025, însă, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a pronunțat sentința și a stabilit că CNAIR trebuie să plătească peste 320 de milioane de lei.
Tribunalul a „desființat” la propriu acordul încheiat în 2021 între Compania de Drumuri și Pizzarotti.
Instanța a subliniat că documentul a fost semnat ca înscris sub semnătură privată, fără autentificare notarială și fără un mandat special care să confere semnatarilor dreptul de a renunța la un drept subiectiv civil în cadrul unui litigiu.
Renunțarea la un drept dedus judecății presupune, conform Codului de procedură civilă, fie o declarație verbală în ședință, fie un înscris autentic, iar prin reprezentant este nevoie de mandat special.
Acordul din 19.11.2021 era în schimb doar un act sub semnătură privată, deci nu îndeplinea niciuna dintre aceste condiții legale, așa că nu constituia o renunțare valabilă, a argumentat Tribunalul.
În al doilea rând, tribunalul a distins între renunțarea la pretenții noi – pe care Pizzarotti o acceptase – și majorarea unor pretenții deja introduse în arbitraj, care rămâne posibilă atunci când prejudiciul crește în timp. Or, în litigiile de construcții, costurile suplimentare și dobânzile continuă să se acumuleze. Acordul oprea introducerea de cereri noi, nu evoluția celor vechi.
În fine, plafonul de 149,6 milioane de lei a fost interpretat de tribunal ca un prag de referință pentru situația în care sentința ar fi confirmat o sumă mai mică – nu ca o limitare absolută a tot ce se poate acorda.
Factura finală: Nota de plată a crescut la 340 de milioane de lei și urcă cu 2 milioane pe lună
Hotărârea arbitrală definitivă a stabilit o structură clară a datoriilor acumulate de statul român până la data de 9 septembrie 2025:
- Costuri suplimentare de execuție: 171.957.078,09 RON
- TVA aferent: 34.199.514,39 RON
- Dobânzi penalizatoare (până la 09.09.2025): 119.463.420,29 RON
Total la nivelul lunii septembrie 2025: circa 325,6 milioane lei.
De la acea dată și până în prezent (mai 2026), din cauza neplății, s-au acumulat dobânzi suplimentare de aproximativ 15,7 milioane de lei.
În acest moment, suma totală de plată a depășit pragul de 340 de milioane de lei.
Mai grav este că „taxa de amânare” costă bugetul de stat 2 milioane de lei în fiecare lună (dobânzi penalizatoare care curg în continuare până la plata efectivă).
Față de plafonul de 179,6 milioane semnat în 2021, suma este aproape dublă.
Totodată, suma reprezintă peste 60% din costul construcției lotului de autostradă Sebeș – Turda.
Ultimatumul italienilor și riscul blocajului total
Deși bugetul de stat pe anul 2026 a fost publicat în Monitorul Oficial încă din 27 martie, CNAIR nu a cuprins sau nu a alocat fondurile necesare și nu a transmis nicio comunicare oficială către constructor.
În luna aprilie 2026, Impresa Pizzarotti a trimis o notificare oficială prin care propunea o soluție comercială de criză: o păsuire și o eșalonare controlată. Italienii cereau o primă tranșă de 185 de milioane de lei până la data de 15 mai 2026, iar restul sumei să fie achitat în tranșe până la 31 decembrie 2026, perioadă în care s-ar fi abținut de la executarea silită.
Termenul de 15 mai a trecut, iar răspunsul CNAIR rămâne pe o poziție de forță nejustificată juridic: Compania de Drumuri refuză să recunoască orice sumă care depășește plafonul din vechiul acord din 2021, adică 179,6 milioane de lei.
