Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu
a anunțat miercuri, 20 mai, că CFR Marfă a depus
cererea de intrare în faliment, descriind situația drept „cronica unui eșec
anunțat”. Aceasta a publicat un amplu mesaj pe Facebook în care explică motivele
care au dus la prăbușirea companiei de stat, intervenția Comisiei Europene și
planul de restructurare prin noul operator Carpatica
Feroviar.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu FOTO: Inquam photos
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Cronica unui eșec anunțat. CFR Marfă a depus azi oficial intrarea în faliment”, a scris Oana Gheorghiu pe
Facebook.
Vicepremierul interimar a explicat că declinul
companiei nu a fost unul accidental, ci rezultatul unei probleme structurale pe
care statul român a evitat ani la rând să o rezolve.
„Cum am ajuns aici? CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicție structurală pe
care statul român, în calitate de proprietar al companiei, a refuzat ani de
zile să o rezolve”, a transmis aceasta.
Potrivit Oanei Gheorghiu, CFR Marfă a fost construită pentru economia
industrială a României comuniste. „CFR Marfă fusese construită pentru România
industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie
centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri
previzibile și clienți captivi”, a explicat vicepremierul.
Odată cu transformarea economiei și
liberalizarea pieței transporturilor, compania nu s-a adaptat noilor condiții,
susține Oana Gheorghiu. „Doar că România s-a schimbat, logistica s-a
schimbat, lumea s-a schimbat. Transportul feroviar de marfă a devenit
competitiv, flexibil, orientat către cost, orientat către client. Operatorii privați au înțeles repede acest
lucru. CFR Marfă, nu: compania a pierdut cotă de piață; personalul a rămas
supradimensionat; activele au îmbătrânit; datoriile au crescut”, a scris viceprimarul interimar.
Vicepremierul acuză statul că a evitat
permanent măsurile reale de restructurare. „Și în loc să vină cu soluții, statul a ales
să acopere problema prin amânări: neîncasări, reeșalonări, anulări de datorii
către alte companii de stat”, a transmis Oana Gheorghiu.
Privatizarea eșuată din 2013
În mesajul său, vicepremierul amintește că o primă șansă de reformă a existat în 2013, prin tentativa de privatizare a
companiei. „Nu a existat nici restructurare reală, nici
decizia politică de a închide compania. În 2013, a existat o primă ocazie a
deciziei: privatizarea. Procesul a eșuat, iar după acel moment statul nu a mai
încercat nimic structural până când nu a fost constrâns să ia o decizie”, a
afirmat aceasta.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Oana Gheorghiu a explicat că momentul decisiv
a venit în urma investigației deschise de Comisia Europeană în 2017.
„Investigația Comisiei Europene începută în
2017 a culminat cu decizia din februarie 2020: aproximativ 570 milioane EUR
ajutor de stat acordate CFR Marfă era incompatibil și trebuia recuperat. În
echivalent lei, cu dobânzi acumulate, peste 2,6 miliarde RON. Prin asta, Comisia Europeană a forțat România
să facă tocmai ceea ce amânase timp de decenii: să ia o decizie”, a scris
vicepremierul.
„Problema reală este incapacitatea statului român de a acționa responsabil”
Totodată, Oana Gheorghiu afirmă că
problema nu a fost doar compania în sine, ci modul în care statul și-a
exercitat rolul de proprietar. „Problema reală nu e doar și nu a fost
niciodată doar CFR Marfă. Problema reală este incapacitatea statului român de a
acționa responsabil în calitate de proprietar”, a transmis aceasta.
Vicepremierul susține că statul a încercat
simultan să transforme compania într-un operator comercial și, în același timp,
să îi impună obligații sociale și strategice.
„Pentru că statul a vrut simultan ca această
companie să facă de toate: să păstreze locuri de muncă; să mențină tarife
suportabile; să conserve infrastructură și capabilități strategice; să
funcționeze comercial; dar fără să accepte costul explicit al acestor
obiective. În traducere: statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus
obligații și constrângeri de companie publică și, foarte important, fără să
definească transparent care parte este misiune publică și care parte este
activitate comercială”, a explicat aceasta.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit Oanei Gheorghiu, în martie 2020 a
fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, mecanism care urmărea separarea
activităților viabile de cele neviabile.
„În martie 2020 se deschide concordatul
preventiv al CFR Marfă, un mecanism în două etape, sub control judiciar și cu
acordul Comisiei Europene:
1. O procedură de prevenire a insolvenței care suspendă
executările și creează timpul tehnic pentru separarea activităților viabile de
cele neviabile.
2. Transferul activității viabile către un operator nou, în
speța noastră Carpatica Feroviar, și lăsarea persoanei juridice originale -cu
datoriile istorice și activele neesențiale — către faliment”, a explicat
vicepremierul.
Aceasta a precizat că scopul restructurării nu
a fost dispariția transportului feroviar de marfă de stat, ci eliminarea
mecanismelor financiare considerate nesustenabile. „Practic, s-a încercat salvarea funcției
economice (transportul feroviar de marfă al statului), nu salvarea persoanei
juridice (vechea companie CFR Marfă SA)”, a transmis Oana Gheorghiu.
Vicepremierul susține că România trebuie să
păstreze o capacitate strategică de transport feroviar de marfă.
„România are nevoie de capacitate feroviară
națională — pentru economie, pentru apărare, pentru rezistență logistică în
situații de criză. Scopul nu a fost niciodată să dispară
transportul feroviar de marfă al statului român. Scopul a fost să dispară
mecanismul păgubos prin care o companie de stat acumula sistematic ajutor de
stat ilegal, fără disciplină financiară și fără model viabil de business”, a
scris aceasta.
„CFR Marfă este testul”
Oana Gheorghiu a legat
cazul CFR Marfă de reforma companiilor de stat din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Reforma 9 a PNRR -Buna Guvernanță a
Întreprinderilor de Stat, cea de care m-am ocupat în calitate de
viceprim-ministru, exact asta cere statului român: să demonstreze, prin cazuri
concrete, că separarea dintre misiunea publică și activitatea comercială poate
fi făcută operațional, transparent și ireversibil.
CFR Marfă este testul. Dacă mecanismul
funcționează în acest caz, acesta devine model. Dacă însă reapare, peste câțiva
ani, sub forma unor pierderi cronice și a unui nou ajutor de stat mascat,
atunci nu va fi fost decât încă un capitol al aceleiași povești tragice pentru
țara noastră”, a transmis vicepremierul interimar.
În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a subliniat că
responsabilitatea finală aparține statului român. „Decizia
aparține statului român, adică fiecărui guvern care va alege ce fel de companii
publice vrea și poate să gestioneze”, a concluzionat Oana Gheorghiu.