Persoane care ciocnesc pahare cu vin FOTO Unsplash
De zeci de ani, oamenii de știință dezbat dacă unele băuturi alcoolice sunt „mai sănătoase” decât altele. Deși consumul excesiv de alcool este cunoscut pentru faptul că crește riscul de boli grave și moarte prematură, efectele consumului redus au rămas mult mai neclare — mai ales când vine vorba despre vin, bere, cidru și băuturi spirtoase.
Acum, un studiu amplu realizat pe peste 340.000 de adulți din Marea Britanie sugerează că tipul de alcool consumat poate influența sănătatea pe termen lung atunci când este consumat în cantități mici sau moderate. Rezultatele, prezentate la sesiunea științifică anuală a American College of Cardiology (ACC.26), adaugă noi nuanțe dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora, atunci când vine vorba despre alcool și sănătate, contează atât cantitatea, cât și tipul băuturii.
„Aceste rezultate provin din populația generală, iar în anumite grupuri cu risc ridicat, precum persoanele cu boli cronice sau afecțiuni cardiovasculare, riscurile ar putea fi și mai mari”, a declarat Zhangling Chen, profesor la Second Xiangya Hospital din cadrul Central South University din China și autor principal al studiului.
Tipul băuturii a schimbat complet imaginea
Cercetătorii au analizat obiceiurile de consum și rata mortalității pentru 340.924 de adulți care au participat la studiul UK Biobank între 2006 și 2022. La începutul studiului, participanții au completat un chestionar alimentar și au fost împărțiți în patru categorii, în funcție de cantitatea de alcool pur consumată zilnic și săptămânal.
Pentru comparație, o bere de aproximativ 350 ml, un pahar de vin de 150 ml și o porție de 45 ml de băuturi spirtoase conțin fiecare aproximativ 14 grame de alcool pur. Persoanele care consumau mai puțin de 20 g pe săptămână (aproximativ un pahar și jumătate standard) au fost considerate abstinente sau consumatori ocazionali.
Bărbații care consumau între 20 g pe săptămână și 20 g pe zi, iar femeile între 20 g pe săptămână și 10 g pe zi au fost încadrați în categoria consumului redus. Consumul moderat a fost definit ca 20-40 g pe zi pentru bărbați și 10-20 g pe zi pentru femei. Consumul ridicat a fost definit ca peste 40 g pe zi pentru bărbați și peste 20 g pe zi pentru femei. Starea de sănătate a participanților a fost urmărită, în medie, timp de peste 13 ani.
Vinul s-a diferențiat la consum redus
Comparativ cu persoanele care nu consumau alcool sau beau foarte rar, cei din categoria consumului ridicat au avut:
- un risc cu 24% mai mare de deces din orice cauză;
- un risc cu 36% mai mare de deces provocat de cancer;
- un risc cu 14% mai mare de deces cauzat de boli cardiovasculare.
La niveluri reduse și moderate de consum, rezultatele au diferit în funcție de tipul băuturii. Băuturile spirtoase, berea și cidrul au fost asociate cu un risc semnificativ mai mare de deces, în timp ce un consum similar de vin a fost asociat cu un risc semnificativ mai mic.
În mod special, consumatorii moderați de vin au avut un risc cu 21% mai mic de deces din cauze cardiovasculare decât cei care nu beau sau consumau foarte rar alcool. În schimb, chiar și un consum redus de băuturi spirtoase, bere sau cidru a fost asociat cu un risc cu 9% mai mare de deces cardiovascular.
„Descoperirile noastre ajută la clarificarea dovezilor contradictorii privind consumul redus și moderat de alcool”, a spus Chen. „Rezultatele sugerează că riscurile pentru sănătate depind nu doar de cantitatea consumată, ci și de tipul băuturii. Chiar și consumul redus sau moderat de băuturi spirtoase, bere sau cidru este asociat cu o mortalitate mai mare, în timp ce consumul redus sau moderat de vin poate avea un risc mai scăzut.”
Stilul de viață ar putea influența rezultatele
Cercetătorii spun că există mai multe explicații posibile pentru diferențele observate între tipurile de alcool. Vinul roșu conține compuși precum polifenoli și antioxidanți, care pot susține sănătatea cardiovasculară. De asemenea, vinul este consumat mai des în timpul meselor și de persoane care au, în general, o alimentație mai echilibrată și obiceiuri mai sănătoase.
În schimb, băuturile spirtoase, berea și cidrul sunt consumate mai frecvent în afara meselor și au fost asociate cu o dietă de calitate mai slabă și alți factori de risc legați de stilul de viață.
„Toți acești factori sugerează că tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie împreună la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a explicat Chen.
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență
Cercetătorii au ajustat analizele ținând cont de factori demografici, statut socioeconomic, stil de viață, factori cardiometabolici și istoricul familial de diabet, boli cardiovasculare și cancer. Totuși, au subliniat că studiul are limite importante, deoarece este unul observațional.
Obiceiurile de consum au fost raportate de participanți doar la începutul studiului, iar analiza nu a luat în calcul eventualele schimbări apărute în timp. În plus, participanții din UK Biobank tind să fie mai sănătoși decât populația generală, ceea ce poate limita aplicabilitatea concluziilor.
Chiar și așa, numărul mare de participanți și perioada lungă de monitorizare oferă studiului o putere statistică importantă. Cercetătorii spun că analiza oferă o imagine mai detaliată asupra efectelor alcoolului asupra sănătății decât multe studii anterioare, făcând diferențe mai fine în funcție de cantitate, tipul băuturii și cauzele decesului, scrie scitechdaily.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent