Se crede adesea că lipsirea organismului de hrană ar putea avea un impact negativ asupra capacității intelectuale FOTO Unsplash
Oricât de eficient ar fi postul alimentar pentru slăbit, se crede adesea că lipsirea organismului de hrană ar putea avea un impact negativ asupra capacității intelectuale.
Dar este afectarea performanței cognitive o consecință inevitabilă a postului?
Potrivit unei ample analize publicate recent, nu neapărat.
Pe baza unei evaluări a 63 de articole științifice, reprezentând 71 de studii independente și incluzând un total de 3.484 de participanți, cercetarea a constatat că nu există diferențe semnificative în performanța cognitivă între persoanele care țineau post și cele care aveau mese regulate.
Este o replică solidă la ideea că restricțiile moderate și de scurtă durată ale alimentației epuizează resursele mentale ale oamenilor sănătoși — o idee întâlnită peste tot, de la reclamele la gustări („nu mai ești tu când îți este foame”) până la mantra conform căreia micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Cercetătorii din spatele analizei — psihologul Christoph Bamberg de la Universitatea Paris Lodron din Austria și neurocercetătorul cognitiv David Moreau de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă — nu vor ca oamenii care ar putea beneficia de post să fie descurajați de teama că acesta le va afecta claritatea mentală.
„Pentru majoritatea adulților sănătoși, concluziile sunt liniștitoare”, a explicat Moreau într-un comentariu pentru The Conversation.
„Poți încerca postul intermitent sau alte forme de post fără să îți faci griji că îți vei pierde agerimea mentală.”
Pentru a analiza toate aceste date, cercetătorii au folosit o abordare statistică bayesiană — o metodă care estimează probabilități, în loc să ofere răspunsuri alb-negru, de tip da sau nu.
În acest caz, ei au investigat dacă postul afectează sau nu performanța cognitivă. Metoda este deosebit de utilă atunci când trebuie comparate multe surse statistice diferite.
Abilitățile cognitive evaluate în studii au inclus memoria, luarea deciziilor, viteza de reacție și acuratețea răspunsurilor. Privite în ansamblu, aceste teste au arătat că postul de scurtă durată (cu o durată mediană de 12 ore) nu a modificat semnificativ rezultatele.
Au existat însă și nuanțe. Cercetătorii au observat scăderi modeste ale performanței cognitive în perioadele de post mai lungi de 12 ore și „declinuri vizibile” la copii și adolescenți (deși aceștia au reprezentat doar o mică parte dintre participanți).
Acest lucru sugerează că creierul tânăr, aflat în dezvoltare, ar putea fi mai vulnerabil la perioadele îndelungate fără hrană și că, pentru copii și adolescenți, cele trei mese regulate pe zi sunt foarte importante.
Interesant este că efectele s-au observat mai ales în sarcinile cognitive legate de mâncare. Este posibil ca anumite circuite cerebrale foarte specifice să înceapă să funcționeze diferit în timpul postului, însă vor fi necesare studii suplimentare pentru a confirma acest lucru.
„Deficitele de performanță apăreau adesea doar în sarcini care implicau stimuli alimentari, cum ar fi privirea unor imagini cu mâncare sau procesarea unor cuvinte legate de alimente”, a spus Moreau.
„În schimb, performanța în sarcinile cu conținut neutru a rămas în mare parte neafectată.”
„Foamea ar putea devia selectiv resursele cognitive sau ar putea provoca distragerea atenției doar în contexte legate de mâncare, însă funcționarea cognitivă generală rămâne în mare parte stabilă.”
Cercetătorii au mai descoperit că persoanele aflate în post aveau tendința de a obține rezultate mai slabe la testele cognitive efectuate mai târziu în timpul zilei — posibil un indiciu că lipsa hranei amplifică scăderile naturale de concentrare asociate ritmurilor circadiene.
Pe lângă faptul că ajută unele persoane să își controleze greutatea, postul a fost asociat în studii și cu alte beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și reducerea inflamației.
Oamenii de știință cred că postul produce schimbări importante în modul în care funcționează organismul, inclusiv în felul în care acesta își schimbă sursa de energie — de la rezervele de glicogen la utilizarea grăsimii corporale, mai ales sub forma unor compuși numiți corpi cetonici.
Având toate acestea în vedere, Moreau concluzionează că „postul ar trebui privit mai degrabă ca un instrument personal, decât ca o recomandare universal valabilă”.
Nu există o soluție potrivită pentru toată lumea, iar postul este cel mai bine practicat în consultare cu un medic.
„Concluzia principală este una liniștitoare: performanța cognitivă rămâne stabilă în timpul postului de scurtă durată, ceea ce sugerează că majoritatea adulților sănătoși nu trebuie să se teamă că un post temporar le va afecta claritatea mentală sau capacitatea de a-și desfășura activitățile zilnice”, a spus Moreau.
Cercetarea a fost publicată în revista Psychological Bulletin, scrie sciencealert.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent