Cinci state NATO au
respins propunerea secretarului general Mark Rutte privind alocarea a 0,25% din
PIB pentru sprijin militar destinat Ucrainei, printre care şi două dintre cele
mai puternice susţinătoare ale lui Volodimir Zelenski.
Zelenski, abandonat de doi dintre aliaţii săi europeni. FOTO: Profimedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
De la începutul
războiului declanșat de Rusia în Ucraina, sprijinul occidental pentru Kiev a
fost prezentat ca unul dintre cele mai solide fronturi de unitate ale NATO și
ale Uniunii Europene. Totuși, pe măsură ce conflictul se prelungește, apar tot
mai des diferențe de abordare între aliați, inclusiv în privința modului în
care este finanțat sprijinul militar.
Mai multe state
membre NATO, între care Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania, au
blocat o propunere care prevedea ca fiecare membru al Alianței să contribuie cu
echivalentul a 0,25% din PIB pentru sprijin militar acordat Ucrainei, potrivit
unor surse citate de The Telegraph.
Inițiativa a fost promovată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, ca parte a unui efort de
uniformizare și creștere a contribuțiilor financiare în interiorul Alianței.
Mark Rutte declarase
anterior că propunerea se confruntă cu opoziție semnificativă, afirmând că „nu
cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există multă opoziție împotriva
acestei valori fixe de 0,25”. Deși nu a indicat public statele care se opun,
surse din cadrul NATO au confirmat că aceste cinci țări se află printre
principalele blocaje ale inițiativei, precizând că „nu sunt foarte entuziasmați
de idee”.
Surpriza este cu
atât mai mare cu cât două dintre statele care se opun acum unui nou mecanism de
contribuții, Franța și Marea Britanie, au fost până în prezent printre cei mai
vocali și constanți susținători ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski,
atât politic, cât și militar.
Membrii NATO, tot mai scindaţi
Discuțiile au loc
pe fondul unor dezbateri mai largi privind modul în care este împărțit efortul
financiar al sprijinului pentru Ucraina. Secretarul general al NATO a subliniat
în repetate rânduri că povara nu este distribuită uniform, afirmând că „în acest moment, doar șase sau șapte aliați
fac munca grea”, în timp ce obiectivul său este implicarea mai echilibrată
a tuturor statelor membre.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit acelorași
surse, alte cel puțin șapte state NATO susțin propunerea și contribuie deja cu
peste 0,25% din PIB la ajutorul militar pentru Kiev, ceea ce evidențiază
diferențele semnificative de angajament între membrii Alianței.
Respingerea
proiectului propus de Mark Rutte vine într-un context politic sensibil, marcat
de nuanțări tot mai vizibile în interiorul ţărilor membre NATO în ceea ce
priveşte sprijinul pentru Ucraina.
În ultimele zile,
Regatul Unit a fost criticat după ce, pe fondul crizei de combustibil, a
relaxat unele restricții privind importurile de produse petroliere rusești
procesate în țări terțe, decizie care a stârnit reacții la Kiev și în unele
capitale europene.
În același timp,
refuzul Franței de a susține mecanismul de contribuție fixă este interpretat ca
un semnal al diferențelor de strategie în cadrul așa-numitei „Coaliții a
Voluntarilor”, structură condusă de Paris și Londra pentru coordonarea
sprijinului de securitate pe termen lung pentru Ucraina.
Vă reamintim că NATO
se pregătește pentru summitul anual din iulie, care va avea loc la Ankara, unde
tema finanțării Ucrainei și a împărțirii responsabilităților între aliați va fi
una centrală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat să
participe, însă nu a confirmat încă prezența.
Sprijinul
occidental pentru Ucraina rămâne un subiect de dezbatere intensă în cadrul
Alianței, mai ales după schimbările de poziție ale Statelor Unite odată cu
revenirea lui Donald Trump la conducerea Casei Albe, el cerând o implicare
financiară mai mare din partea partenerilor europeni.