Regiunea Moldovei a fost neglijată de guvernanți, din ‘90, din punctul de vedere al infrastructurii rutiere mari. Însă, pe fondul presiunilor sociale, al decalajului față de vecinii din regiune, de câțiva ani se discută tot mai mult despre proiecte concrete ce vizează regiunea estică. Unele se află chiar în lucru, într-un stadiu avansat.

A7 (Ploiești – Pașcani). Gata în 2026

Cel mai avansat proiect de infrastructură mare, din Moldova, este autostrada ce va conecta regiunea estică de Muntenia. La finalul anului 2026 ar trebui să se poată circula „șnur”, de la București până la Pașcani (jud. Iași), pe drum de mare viteză. Mai exact, este vorba despre 60 km de autostradă pe A3, de la București la Ploiești, apoi aproximativ 320 km de la Ploiești la Pașcani.

A7, cu termen de finalizare 2026, parțial finanțată prin PNRR, este împărțită în tronsoanele: Ploiești – Buzău, Buzău – Focșani, Focșani – Bacău, Centura Bacăului, Bacău – Pașcani.

Centura Bacăului este operabilă din 2020, iar în 2024 și 2025 s-au deschis loturi de autostradă până la Focșani. Până în 2026 ar putea fi gata și loturile 1 și 2 de pe Focșani – Bacău, adică loturile Focșani – Domnești Târg și Domnești – Târg Răcăciuni, urmând să se continue din 2026 cu Răcăciuni – Bacău. Practic, în 2025, autostrada ajunge până în sudul județului, iar în primăvară s-ar putea realiza joncțiunea cu centura municipiului.

apartamente de vanzare bucuresti 2 camere

„Vedem o concentrare de forțe acolo, iar lucrările ar putea fi gata până în 2026. Concluzionând, pe A7 ar trebui să putem circula de la București, – Dumbrava (Prahova), pe A3, până la Domnești (Bacău). Sunt șanse rezonabile. Sperăm la o mobilizare cât mai bună a constructorului și la condiții meteo prielnice. Atât timp cât are resurse financiare certe, cred că-și va mobiliza toate forțele”, a declarat pentru Ziare.com Adrian Covăsnianu, oficial al Asociației Moldova Vrea Autostradă.

Apoi, vor rămâne de realizat cele trei loturi de la Bacău la Pașcani. Pe toate acestea rămase în lucru, plus pe cele trei de pe Focșani – Bacău lucrează firmele lui Dorinel Umbrărescu.

A7 ar urma să se continue în anii următori cu Pașcani – Suceava (lotul 1 Pașcani – Roșcani, lotul 2 Roșcani – Aeroport Suceava) și cu Suceava – Siret (aprox. 26 km profil de autostradă, respectiv aprox. 29 km la profil de drum expres DN2H – Frontiera Siret). Practic, până la granița cu Ucraina. Din cauza lipsei de bani, Pașcani – Suceava a fost pusă pe pauză. Licitația lotului 1, care costă 3 miliarde de lei fără TVA, s-a încheiat în martie. Pentru lotul 2, câștigătorul a fost desemnat în aprilie. După aproape 6 luni, constructorul încă așteaptă să se semneze contractul de începere a lucrărilor. Pentru secțiunea Suceava – Siret, „luminița de la capătul tunelului” e și mai departe. Abia în mai 2025 a fost avizat de CNAIR studiul de fezabilitate.

Planificarea și studiul de fezabilitate (SF) reprezintă o etapă incipientă a proiectului. Urmează proiectul tehnic (PT), obținerea autorizațiilor și avizelor, procedura de licitație și contractarea, iar mai apoi execuția propriu-zisă. Ulterior, recepția și testarea și punerea în funcțiune.

A8 (Târgu Mureș – Ungheni). Gata după 2030

A8 ar urma să lege Transilvania de Moldova. Dacă A7 mai este numită „coloana vertebrală a Moldovei”, A8 este cunoscută și sub numele de „Autostrada Unirii”, care cuprinde următoarele tronsoane: Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, Miercurea Nirajului – Leghin, Leghin – Târgu Neamț, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, Pod Ungheni. În total, 304 km. În prezent, niciun kilometru nu este operațional. Lucrările au început pe doar trei loturi. Sub jumătate din proiect a fost contractat. În 2026 ar putea fi realizat și tronsonul Leghin – Târgu Neamț.

Pentru A8, finanțarea prin PNRR a fost pierdută, parțial, iar mai departe, soarta autostrăzii va depinde de viitoarele fonduri europene și de fondurile naționale – mare problemă, recunoscută de oficialii CNAIR și ai guvernului. Unele surse estimează că de la Târgu Mureș la Ungheni (jud. Iași) s-ar putea circula „șnur” după 2030, probabil prin 2033. Având în vedere complexitatea lucrărilor și contestațiile, 2035 nu ar fi exclus. Însă, e greu de făcut o estimare, în acest sens, pentru că există variabile.

A13 (Sibiu – Bacău). Gata după 2030

A13 este cunoscută și sub numele „Autostrada Transilvania” și va avea în jur de 281 de kilometri. Primul tronson, Sibiu – Făgăraș, e în lucru și ar putea fi gata în 2028. În prezent, un sfert din proiect a fost realizat. Făgăraș – Brașov și Brașov – Bacău se află în faze premergătoare, precum proiectare, studii de fezabilitate.

A13 va lega A1 (București – Nădlac), de la Boița, de A7 (Ploiești – Pașcani), la Răcăciuni. Astfel, timpul petrecut pe ruta Bacău – Sibiu ar putea fi redus la jumătate. În prezent, distanța dintre cele două puncte poate fi parcursă în aproximativ cinci – șase ore.

CNAIR estimează că autostrada ar putea fi gata în 2033. Însă, specialiști în infrastructură rutieră ce monitorizează îndeaproape proiectul susțin că varianta înaintată de CNAIR este prea optimistă. Motivele întârzierilor sunt multiple: lipsa de finanțare, birocrația, nivelul ridicat de complexitate al proiectului (teren montan) etc.

Atât A8, cât și A13 au fost prevăzute inițial în PNRR, parțial, conform Master Planului din 2021. Însă, ambele proiecte au fost excluse din cauza întârzierilor consemnate în privința achizițiilor publice și implicit, a progresului fizic insuficient.

La fel ca în cazul A8, A13 ar putea fi gata după anul 2030, cu amendamentul că totuși, complexitatea lucrărilor pe A8 este considerată mai ridicată față de A13. Totodată, cruciale rămân finanțarea și mobilizarea Ministerului Transporturilor, respectiv a CNAIR, în vederea finalizării lucrărilor într-un termen cât mai apropiat.

„Problema este ‘cu ce bani le facem?’ Dacă ar fi clar și pentru autorități, nu ar mai lansa tot felul de licitații. Nu se mai pot semna contracte de finanțare pe Programul Transport, pentru că s-a ajuns la un grad de supracontractare, de peste 300%. Dincolo de Pașcani (A7), nu mai avem proiecte prin PNRR”, a declarat Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), pentru Ziare.com.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent