După mai bine de 30 de ani, Daniela Klette,
considerată ani la rând cea mai căutată femeie din Germania și fostă membră a
Facțiunii Armata Roșie (RAF), a fost condamnată la 13 ani de închisoare pentru
jafuri armate comise după destrămarea organizației teroriste.

Daniela Klette, pe vremea când făcea parte din RAF. FOTO: Profimedia

Daniela Klette, pe vremea când făcea parte din RAF. FOTO: Profimedia

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Timp de peste 30 de
ani, Daniela Klette a fost una dintre cele mai căutate persoane din Germania,
reușind să trăiască sub o identitate falsă chiar în Berlin, sub nasul
autorităților. Era suspectată că a comis cel puțin 10 jafuri armate și cel
puțin o tentativă de crimă între 1999 și 2016.

Daniela Klette,
fostă militantă a Facțiunii Armata Roșie (RAF), cunoscută și drept gruparea
Baader-Meinhof, după numele membrilor săi fondatori, Andreas Baader și Ulrike
Meinhof,  a fost condamnată de un
tribunal german la 13 ani de închisoare, după ce judecătorii au stabilit că a
participat la mai multe jafuri armate comise în perioada în care se ascundea de
autorități.

Considerată ani la
rând cea mai căutată femeie din Germania, Daniela Klette a reușit să evite
capturarea timp de peste trei decenii, până când poliția a localizat-o în
februarie 2024, într-un apartament din Berlin.

Verdictul a fost
pronunțat de tribunalul regional din Verden, după un proces care s-a întins pe
durata a 14 luni și s-a desfășurat sub măsuri stricte de securitate. În cele
din urmă, instanța a găsit-o vinovată de șase capete de acuzare pentru jaf
calificat, asociate cu răpire în scop de răscumpărare și deținere de armament
militar.

În vârstă de 67 de
ani, Klette a fost condamnată pentru infracțiuni comise între 1999 și 2016, la
ani buni după dizolvarea oficială a RAF. Potrivit procurorilor, jafurile aveau
un scop precis: finanțarea traiului clandestin al ultimilor membri fugari ai rețelei
teroriste, notează The Guardian.

„Și-au comis jafurile printr-o diviziune clară a
sarcinilor și într-un mod extrem de conspirativ”, a declarat judecătorul Lars Engelke, care a prezidat
procesul, explicând modul în care grupul și-ar fi organizat operațiunile.

Potrivit relatărilor
din presa germană, Daniela Klette a primit verdictul imperturbabilă, fără să trădăze
nicio emoţie, însă tensiunea a crescut rapid în sala de judecată după ce mai
mulți simpatizanți ai fostei militante au huiduit completul de judecată și au
scandat „Libertate pentru Daniela”, în timp ce, în fața tribunalului,
susținătorii săi afișau pancarte cu mesajul „Solidaritate cu Daniela”.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ce s-a găsit la
percheziții

Timp de peste 30 de
ani, cea mai căutată femeie din Germania, Daniela Klette, a reușit să se
sustragă urmăririi penale, trăind discret în capitala Germaniei sub o
identitate falsă. În cele din urmă, a fost identificată şi arestată în
februarie 2024.

În apartamentul său
din cartierul berlinez Kreuzberg, unde locuia de aproximativ două decenii,
polițiștii au descoperit arme, documente de identitate falsificate, peruci,
obiecte din aur și aproximativ 240.000 de euro cash, bani despre care
procurorii cred că proveneau din jafurile investigate. Printre obiectele găsite
s-a aflat și un lansator de rachete fals.


Atentat terorist în Franţa. Cea mai căutată femeie din lume: Hayat Boumeddiene, „înarmată şi periculoasă“, se află în Turcia sau în Siria

După arestare, s-au ridicat probe din apartamentul în care trăia de 20 de ani. FOTO: Profimedia

După arestare, s-au ridicat probe din apartamentul în care trăia de 20 de ani. FOTO: Profimedia

Procurorii, care
ceruseră pedeapsa maximă de 15 ani, au susținut că Daniela Klette a acționat
împreună cu Burkhard Garweg, în vârstă de 57 de ani, și Ernst-Volker Staub, de
72 de ani, ambii încă dați în urmărire. Cei trei ar fi atacat vehicule de
transport de bani și supermarketuri din trei landuri germane, reușind să fugă cu
peste două milioane de euro.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Anchetatorii afirmă
că, după arestarea lui Klette, au găsit urme ADN ale celor doi complici în
apartamentul acesteia, inclusiv pe o periuță electrică de dinți, un element
considerat important pentru continuarea investigațiilor.

Daniela Klette acuză
un proces politic

Avocații Danielei
Klette au cerut achitarea acesteia, argumentând că nu există probe suficiente
care să demonstreze implicarea directă a clientei lor în jafuri și susținând că
acuzațiile privind armamentul descoperit nu justificau decât o pedeapsă cu
suspendare.

În martie 2025, la
începutul procesului, Daniela Klette a respins acuzațiile, susținând că este
victima unui proces cu motivație politică. Fosta militantă, acum căruntă, a
afirmat că va rămâne fidelă luptei împotriva „capitalismului și
patriarhatului”.

Problemele sale
judiciare nu se încheie însă aici. Procurorii germani o acuză separat de
implicare în trei atacuri cu motivație politică din anii 1990, perioadă în care
RAF era încă activă, dosare aflate acum pe rolul unei instanțe din Frankfurt.

Cu toate acestea,
Daniela Klette nu mai poate fi judecată pentru apartenența la o organizație
teroristă, întrucât termenul de prescripție pentru această infracțiune a
expirat în 2018, la două decenii după dizolvarea oficială a grupării.

Cum a reușit să se
ascundă la vedere

Ani de zile,
Daniela Klette a dus o existență aparent banală în Berlin, implicându-se activ
într-un centru cultural brazilian, unde practica capoeira, arta marțială
afro-braziliană care îmbină dansul cu tehnicile de luptă.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit
informațiilor apărute în presa germană, identificarea sa ar fi fost posibilă
după descoperirea unor fotografii surprinse la Carnavalul Culturilor din
Berlin, în care apărea alături de grupul de capoeira zâmbitoare, purtând o
bandană albă și aruncând confetti din petale, o imagine greu de asociat cu una
dintre cele mai căutate persoane din țară.

Facțiunea Armata
Roșie, cunoscută și ca gruparea Baader-Meinhof, după numele fondatorilor
Andreas Baader și Ulrike Meinhof, a desfășurat în Germania de Vest, în anii
1970 și 1980, o campanie violentă de atentate, răpiri și asasinate.

Gruparea radicală
anticapitalistă susținea că luptă împotriva imperialismului american și a unui
stat german pe care îl considera „fascist” și influențat încă de foști naziști.
RAF este considerată responsabilă pentru moartea a cel puțin 30 de persoane și
rănirea altor aproximativ 200.