Un nou raport al
ONU indică faptul că lumea se apropie rapid de depășirea unor praguri climatice
considerate critice.

Clima s-ar putea schimba definitiv în următorii cinci ani. FOTO: arhivă
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un nou raport al
Organizației Meteorologice Mondiale arată că planeta se apropie rapid de noi
recorduri istorice de temperatură. Specialiștii avertizează că efectele crizei
climatice devin tot mai greu de controlat, iar fenomenul El Niño ar putea
accelera încălzirea globală încă din 2027.
Lumea se îndreaptă
aproape inevitabil spre un nou record istoric de temperatură până la sfârșitul
acestui deceniu, avertizează Organizația Meteorologică Mondială (OMM), într-un
raport care descrie o accelerare fără precedent a crizei climatice citat de The
Guardian.
Potrivit
estimărilor realizate de serviciul meteorologic britanic Met Office pentru
agenția ONU, există o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre anii din
intervalul 2026-2030 să depășească recordul stabilit în 2024 și să devină cel
mai fierbinte an înregistrat vreodată.
Raportul mai arată
că există o probabilitate de 75% ca temperatura medie globală din perioada 2026-2030
să fie cu peste 1,5 grade Celsius mai mare decât media din era preindustrială,
prag considerat critic de comunitatea științifică internațională.
Fenomene extreme în
întreaga lume
Avertismentul vine
într-un moment în care mai multe regiuni ale lumii se confruntă deja cu
fenomene meteo extreme. Europa și Marea Britanie au fost afectate în ultimele
zile de valuri de căldură istorice, în timp ce alte zone, precum India și o
mare parte a Asiei, resimt efectele unor temperaturi tot mai greu de suportat.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Se prognozează temperaturi extreme şi secetă. FOTO. arhivă
În acelaşi timp,
emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor fosili
continuă să crească, amplificând acumularea de căldură în atmosferă și
intensificând fenomenele extreme.
Consecințele sunt
deja dramatice. Estimările actuale arată că încălzirea globală provoacă moartea
unei persoane în fiecare minut, iar bilanțul ar putea crește semnificativ dacă
emisiile nu vor fi reduse rapid.
Simon Stiell, șeful
ONU pentru climă, a descris actuala situație drept un semnal de alarmă
imposibil de ignorat, insistând asupra faptului că protejarea economiilor și a
populației de efectele căldurii extreme trebuie să devină o prioritate globală.
„Protejarea vieților omenești, a afacerilor și a economiilor
de căldura extremă și de numeroasele costuri tot mai mari ale schimbărilor
climatice reprezintă o prioritate fundamentală pentru fiecare stat și începe
prin renunțarea mult mai rapidă la dependența de combustibili fosili”, a spus Simon Stiell, subliniind că energia curată este
deja mai ieftină decât combustibilii fosili și poate fi produsă mai rapid.
El Nino accelerază încălzirea
globală
Oamenii de știință
avertizează de ani întregi că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius va aduce
valuri de căldură mai severe, secete prelungite, furtuni violente și inundații
mai frecvente, în timp ce adaptarea comunităților va deveni din ce în ce mai
dificilă.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În acest context,
cercetătorii subliniază că fiecare fracțiune de grad evitată contează și poate
reduce amploarea pagubelor.
Un rol important în
creșterea temperaturilor îl are și fenomenul El Niño, așteptat să se instaleze
până la sfârșitul anului. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și
Atmosferice din Statele Unite, există o probabilitate de 96% ca El Niño să se
manifeste în intervalul decembrie 2026 – februarie 2027 și o probabilitate de
35% pentru apariția unui „super El Niño”.
Fenomenul apare ca
urmare a modificării circulației vânturilor în Oceanul Pacific, proces care
eliberează în atmosferă căldura acumulată în apele oceanului.
Raportul mai
avertizează că Arctica se încălzește într-un ritm mult mai rapid decât restul
planetei, iar specialiștii estimează că următoarele cinci ierni din regiune vor
avea temperaturi cu aproximativ 2,8 grade Celsius peste mediile recente, ceea
ce înseamnă că zona arctică se încălzește de peste trei ori mai repede decât
media globală.
Prognozele privind
precipitațiile indică, de asemenea, schimbări majore în următorii ani. Nordul
Europei, regiunea Sahel, Alaska și Siberia ar urma să înregistreze niveluri mai
ridicate de precipitații între lunile mai și septembrie, în timp ce pădurea
amazoniană ar putea traversa perioade mai secetoase decât în mod obișnuit.
Datele prezentate
de OMM conturează imaginea unei planete care intră într-o perioadă de
instabilitate climatică accentuată, în care fenomenele extreme devin tot mai
frecvente, iar timpul disponibil pentru reducerea emisiilor și limitarea
efectelor încălzirii globale se scurtează rapid.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>