Deși zeci de drone rusești i-au invadat spațiul aerian, România nu a reușit să doboare până acum niciuna. Acest lucru se întâmplă și deoarece statul nu dispune de suficiente arme potrivite pentru a contracara acest nou tip de amenințare.

Deși dispune de o flotă de avioane F-16, iar în țară sunt prezente constant aeronave ale aliaților, precum Eurofighter Typhoon, doborârea de drone de dimensiuni mici, care se deplasează cu viteză mică și zboară foarte jos, cu o aeronavă supersonică este o operațiune foarte dificilă. Mai mult, să tragi cu o rachetă aer-aer de sute de mii sau milioane de dolari împotriva unei drone care costă mii sau zeci de mii de dolari este contraproductiv pe termen mediu și lung, în condițiile în care în lume există o penurie de astfel de arme.

– articolul continuă mai jos –

România a început să folosească recent sistemul anti-dronă Merops, care utilizează drone interceptoare, de producție americană. Nu știm, însă, câte astfel de sisteme sunt utilizate. Merops, fabricat de compania Project Eagle a fostului CEO al Google, Eric Schmidt, are o rată de succes de 95%, în special la interceptarea dronelor de tip Shahed. Sistemul, deja utilizat în Ucraina și în Polonia, include o bază de control la sol, lansatoare și drone de interceptare Surveyor, care pot opera autonom prin intermediul AI și radarului. Testat recent la Capu Midia, sistemul a ratat o dronă chiar în prezența ministrului Apărării, Radu Miruță. Totuși, Merops ar fi capabil să contracareze amenințările cu drone de-a lungul fluviului Dunărea, a spus Miruță. „Merops reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona”, a precizat el, potrivit Mediafax.

Dronele ar putea fi doborâte și de tunurile antiaeriene Gepard. Însă acestea sunt destul de puține – 36 de tunuri în uz – și sunt dispuse pentru a apăra obiective din Polonia, la Turda și la Focșani. Sistemul Gepard este dotat cu două tunuri de 35 mm, radar de cercetare și urmărire și are o rază de acțiune de până la 4 km. Este foarte eficient împotriva dronelor, inclusiv a dronelor Shahed utilizate de Rusia. Dezvoltatorul ucrainean de sisteme de apărare aeriană „Alchemist” atestă eficacitatea tunului Gepard, afirmând că „sistemele automate de tunuri de 35 mm produc nori denși de proiectile”. Potrivit acestei surse, un tun german Gepard a doborât, la un moment dat, mai multe drone cu o singură rafală. O problemă pentru această soluție o reprezintă disponibilitatea redusă a muniției.

Pentru sistemele mobile Gepard, România va achiziționa, prin agenția NATO NSPA, 87.360 de lovituri de muniție de calibru 35×228 mm, în valoare de 23,35 milioane de euro, fără TVA, cu livrare în 2027.

Împotriva dronelor de tip Shahed pot fi folosite, la nevoie, inclusiv sistemele de apărare aeriană Patriot deținute de România, însă rachetele sunt foarte scumpe și greu de procurat în momentul de față, după ce războiul din Orientul Mijlociu a epuizat stocurile, iar producția este înceată. „Ideea este următoarea. Americanii au o capacitate de producție de 650 – 700 de interceptori pe an. Încearcă să o mărească cu 100 anul viitor și să ajungă la 2.000 pe an până în 2031. Avem de-a face cu o disponibilitate redusă”, a declarat generalul-maior (r) Dan Grecu, pentru G4Media. „Concluzia este că aprovizionarea noastră și a altora va fi întârziată”, a adăugat el.

România are, de asemenea, 162 de rachete Chiron achiziționate din Coreea de Sud, împreună cu 54 de lansatoare MANPADS (sistem portabil antiaerian acționat de om). Rachetele, cu o rază maximă de tragere de 7 km, au atins o rată de succes de 90% în timpul testelor.

Ce sisteme noi de apărare aeriană a cumpărat sau dorește România

Noi arme pentru apărarea aeriană sunt achiziționate sau dorite de România. Printre contractele prin programul SAFE (Security Action for Europe) semnate deja se numără cel pentru achiziția de sisteme MANPADS Mistral. În valoare de 625,6 milioane de euro fără TVA, acordul include 231 de sisteme, 934 de rachete, un simulator, muniții de antrenament, instruire și suport logistic. Achiziția este realizată în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”. Livrările sunt planificate pentru 2027.

Tot prin SAFE sunt prevăzute trei sisteme de rachete care vor completa bateriile Patriot, achiziționate împreună cu Germania, plus două sisteme centralizate de comandă-control.

Totodată, România a semnat la 18 iulie 2025 un contract de 2 miliarde de euro cu Israelul, cu Rafael Advanced Defense Systems, pentru 18 sisteme antiaeriene Spyder (SHORAD/VSHORAD). Rachetele acestora au rază de acțiune scurtă și foarte scurtă.

Mai mult, Bucureștiul a cumpărat opt sisteme moderne de neutralizare electronică a dronelor de la compania israeliană Elbit Systems (sistemul modular ReDrone), în valoare de 60 de milioane de dolari. Acestea vor fi livrate în trei ani, potrivit Agenției Media a Armatei.

În Ucraina, unele dintre cele mai eficiente arme împotriva dronelor sunt tot dronele, cele de tip interceptor. România nu a anunțat, însă, încă contracte în această zonă. Bucureștiul intenționează să investească 200 de milioane de euro în producția comună de drone cu Ucraina, iar banii sunt împrumutați prin mecanismul SAFE. Totuși, termenul-limită de 31 mai, necesar pentru încheierea unui contract de producție, care să fie finanțat prin mecanism, va fi depășit, potrivit surselor G4Media.

Cum contracarează ucrainenii amenințările de acest fel

Sistemele tradiționale de apărare aeriană s-au dovedit insuficiente în Ucraina împotriva numărului mare de drone lansate de Rusia. Această strategie vizează epuizarea sistemelor de apărare aeriană prin lansarea de foarte multe vehicule aeriene fără pilot ieftine. De aceea, Kievul a fost nevoit să inoveze rapid.

Dronele interceptoare, asistate de inteligență artificială, se impun ca una dintre cele mai eficiente metode de a distruge alte drone în Ucraina. La sfârșitul anului trecut, Ucraina producea aproximativ 30.000 de unități pe lună. Rusia lansează aproximativ 5.500 de drone Shahed pe lună împotriva Ucrainei.

Printre soluțiile rapide și accesibile găsite se numără, de asemenea, echiparea de camionete cu mitraliere operate manual, care vânează dronele înainte ca acestea să ajungă în orașe.

Totodată, sunt folosite vechi avioane civile, Antonov An-28 și Iak-52, care transportă mitraliori sau pușcași. Având viteză mică, acestea se pot alinia cu UAV-urile inamice, pe care le doboară apoi cu gloanțe. Având în vedere că un An-28 costă câteva mii de dolari pe oră de zbor și că muniția pentru armele de foc mici este, de asemenea, ieftină, acesta se numără probabil printre cele mai eficiente mijloace de distrugere a dronelor Shahed, potrivit publicației militare TrenchArt. Este cu siguranță mai eficient decât avioanele Lockheed Martin F-16, pe care forțele aeriene ucrainene le folosesc în mod obișnuit pentru a intercepta dronele Shahed. Un F-16 costă cel puțin 20.000 de dolari pe oră de zbor. Rachetele sale AIM-9, de care dispune Ucraina, costă sute de mii de dolari bucata.

An-28 și alte avioane ușoare cu aripi fixe nu sunt, de fapt, cele mai rentabile mijloace de apărare împotriva Shahed. Această onoare revine în Ucraina bruiajului strategic pe suprafețe mai mari, care, la un cost de câteva milioane de dolari pe instalație, poate devia toate Shahed-urile care se apropie de la cursul lor timp de luni de zile, înainte ca rușii să modifice dronele pentru a rezista bruiajului.