Bărbat în aeroport FOTO: Pixabay
România a lansat oficial programul ”Diaspora Investește Acasă” prin care oferă granturi de până la 200.000 de euro pentru românii din străinătate care deschid afaceri în România. Proiectul are un buget total în valoare de 100 de milioane de euro și își propune să aducă înapoi acasă românii care au căpătat experiență în diverse domenii în afara țării și vor să aducă acum plus valoare comunității din care au plecat.
”Prin acest program ne propunem să transformăm experiența profesională, competențele și resursele românilor din diaspora într-un motor de dezvoltare economică pentru România. Transmitem astfel un semnal că susținem inițiativa antreprenorială și investițiile realizate de românii care doresc să contribuie activ la dezvoltarea economiei naționale”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Pentru a accesa aceste fonduri, românii trebuie să întrunească mai multe criterii, printre care: deținerea majoritară a capitalului social de către cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate timp de minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni, experiență profesională sau studii relevante de cel puțin un an în domeniul în care se solicită finanțarea, menținerea investiției și a structurii acționariatului pentru minimum trei ani de la finalizarea proiectului și o contribuție proprie de cel puțin 10% din valoarea investiției sau de 5% în cazul antreprenorilor cu vârsta sub 35 de ani.
Acesta nu este primul proiect prin care guvernanții încearcă să-i convingă pe românii din diaspora să revină acasă. Programul ”Start-up Nation” include o secțiune specială dedicată românilor din afara granițelor care vor să devină antreprenori acasă și oferă o finanțare nerambursabilă cuprinsă între 100.000 și 200.000 de lei pentru românii care deschid o firmă în România și creează locuri de muncă.
De asemenea, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni desfășoară în fiecare an programare de finanțare pe educație, cultură, sport, comunitate, spiritualitate, mass-media și societate civilă.
”Nu trebuie să vindem românilor din diaspora doar o sumă de bani, ci un concept”
La prima vedere, proiectul anunțat zilele acestea este mai mult decât binevenit, având în vedere că datele INS din luna februarie 2026 ne-au arătat că țara a pierdut peste 4 milioane de cetățeni în ultimii 35 de ani. Marius Luican, antreprenor și expert în analiză de piață, a explicat pentru Ziare.com că, deși inițiativa este una cu potențial extrem de benefic pentru economie, ea trebuie susținută cu mult mai multe măsuri care să le ofere românilor din diaspora mai mult decât un ajutor financiar.
”De fiecare dată, guvernanții gândesc aceste proiecte ca pe niște lucruri raționale: ”Îți dau 20.000 de euro să vii înapoi în România”. Este prost prezentat. Este o tâmpenie. Nu pui la o decizie de viață doar beneficii raționale. Acestea trebuie să fie determinanții finali și doar să facă parte din decizie. Tu trebuie să-i oferi un pachet care nu poate fi realizat decât în parteneriat cu autoritățile locale, cu posibilitatea deschiderii unui business, cu consilieri responsabili de suportul oamenilor, cu reintegrarea copiilor în societate, cu biserica…e un întreg concept. Nu îi vinzi omului 20.000 de euro, îi vinzi un concept în care își recapătă demnitatea în țara sa, alături de familia și părinții săi. Altfel nu funcționează”, consideră antreprenorul Marius Luican.
Antreprenorul spune că statul român trebuie să găsească căile prin care să răspundă tuturor nevoilor care i-au făcut pe acești oameni să plece din țară, de la sănătate la educație, infrastructură și o legislație care să încurajeze munca cinstită.
Este nevoie de un program de reintegrare care să aibă și această sumă de suport, nu trebuie să fie o sumă cu care îmi cumpăr niște oameni și ei când au ajuns aici nu au ce au nevoie. Poate să fie făcută în jurul unor zone de dezvoltare. De exemplu, investești într-un oraș ca Mizil într-un spital, ai 2 școli și 6 licee și cauți oamenii care să investească acolo. Nu le dai niște bani și îi lași să se descurce. Nu așa trebuie procedat, trebuie să-i oferi niște condiții, să-i oferi unde să-și ducă copilul la școală. Avem nevoie de un concept, nu de un transfer de bani” mai explică antreprenorul.
”Odată cu bani pe care România vrea să-i repatrieze, va mai repatria și demografie”
Pe lângă numărul mare de români care s-au stabilit în afara granițelor țării în ultimii 35 de ani, România se confruntă și cu o scădere puternică a natalității. La începutul lunii februarie, Institutul Național de Statistică confirma că în 2025 am înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol: 145.000.
România nu trebuie doar să convingă oamenii să investească aici, ci și să trăiască aici, să-și educe copiii, să se trateze în spitale de la noi și să interacționeze cu sistemul birocratic. Iar competiția este puternică din partea celorlalte state europene.
Forță de muncă ieftină nu mai avem, resursele sunt cele pe care le știm cu toții, nu ai motor de dezvoltare. Poate să merite un astfel de proiect, este o decizie foarte bună să-i stimulăm financiar pe românii din diaspora să se întoarcă în țară. Dar acest program trebuie să aibă și o dimensiune culturală și cu două axe majore: educație pentru copiii lor și sănătate, să nu știe că vine în România și moare cu zile. Așa ar trebui să arate tabloul complet”, mai spune antreprenorul Marius Luican.
Cum își încurajează alte țări cetățenii să devină antreprenorii
Cele mai mari comunități de români sunt în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. Aceste state fac deja concurență României la încurajarea antreprenoriatului și practic, cu aceste politici trebuie să lupte autoritățile de la noi.
De exemplu, Spania oferă impozit pe profit mai redus pentru startup-urile aflate la început de drum, de la 25% la 15%. Această cotă redusă se aplică pentru primul an în care startup-ul înregistrează profit și pentru următorii trei ani, cu condiția să-și păstreze statutul de ”întreprindere emergentă”. De asemenea, startup-urile pot amâna plata impozitului pe profit și a impozitului pe venit pentru cei care nu sunt rezidenți, pentru primele două perioade fiscale în care obțin profit, fără să le fie adăugate penalități sau dobânzi. Nu în ultimul rând, persoanele fizice care investesc în startup-uri noi pot deduce 50% din investiție din baza impozabilă, cu o bază maximă de deducere crescută la 100.000 de euro pe an.
Italia oferă chiar deduceri de 65% din impozitul pe venit pentru cei care aleg să investească într-un startup, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. De asemenea, țara oferă împrumuturi fără dobândă și, în unele cazuri, granturi nerambursabile de până la 80% din cheltuielile cu înființarea unui startup, dacă suma este cuprinsă între 100.000 și 1,5 milioane de euro.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent