Potrivit unor informații apărute în spațiul public prin intermediul platformei „Open Sources”, în noaptea de 28 spre 29 mai 2026, „o dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu la nivelul unui apartament situat la etajul 10”.
Dincolo de emoția legitimă provocată de un asemenea incident, întrebarea fundamentală rămâne aceeași: asistăm la un accident tragic sau la începutul unei escaladări controlate prin război mediatic și presiune geopolitică?
Istoria pare să se repete.
În noiembrie 2022, o rachetă a provocat o explozie soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodów, din estul Poloniei. În acele ore tensionate, când întreaga Europă privea cu teamă spre posibilitatea unei confruntări directe între NATO și Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski insista public asupra ideii că „rachetele rusești au lovit Polonia”.
Declarațiile au alimentat rapid panică, presiune politică și speculații privind activarea mecanismelor de apărare colectivă ale NATO.
În timp ce nori grei de fum se adunau asupra cancelariilor europene, „președintele ucrainean Volodimir Zelenski insista că rachetele rusești au lovit Polonia”!
La scurt timp, președintele american Joe Biden a spart „balonul”, declarând că „racheta nu a fost probabil lansată din Rusia”!
Președintele american Joe Biden declara că „este puțin probabil” ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul și aliații săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacție.
Declarația lui Biden a fost făcută după o întâlnire de urgență cu ceilalți lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care avea loc în Bali, Indonezia.
În aceste condiții, de ce insista președintele ucrainean Volodimir Zelenski că rachetele rusești au lovit Polonia?
Cine avea interesul să pornească un posibil Al Treilea Război Mondial?
Trebuie reținut faptul că Washingtonul și aliații săi au preferat atunci prudența, verificarea informațiilor și evitarea unei escaladări militare necontrolate.
Astăzi, după aproape cinci ani, România pare prinsă într-un nou episod al unui război informațional și psihologic amplificat de „războiul dronelor”, dar și de jocuri de putere pe care cetățeanul obișnuit nu le poate controla.
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării după incidentul de la Galați, iar declarația sa a atras imediat atenția opiniei publice:
„Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură, la nivel național, aliat și internațional.”
Desigur, intenția de a apăra securitatea României este legitimă și necesară. Orice stat responsabil trebuie să își protejeze cetățenii și teritoriul.
Dar ce înseamnă concret „un răspuns ferm”?
Când va solicita România consultări în baza Articolului 4 din Tratatul NATO? Președintele Nicușor Dan va fi nevoit să invoce Articolul 5 din același tratat, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților?
Diferența dintre cele două articole este fundamentală.
Articolul 4 presupune consultări și coordonare politică între statele membre NATO. Este un mecanism diplomatic și strategic prin care aliații analizează împreună riscurile și decid eventuale măsuri comune.
Articolul 5, însă, schimbă complet paradigma. El poate transforma un incident local într-un conflict militar colectiv, cu implicații globale.
Dacă în 2022 Ucraina și Polonia nu au avut suficiente argumente să convingă aliații NATO pentru o intervenție militară în Rusia, ce rol revine astăzi României?
Potrivit „Open Sources”/digi24.ro, președintele Nicușor Dan a declarat în cadrul ședinței CSAT că „responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse”.
„Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni.”
Și totuși, ce se întâmplă dacă SUA sau alți aliați NATO vor concluziona că drona era ucraineană?
Va avea cineva curajul să spună adevărul?
SUA și NATO vor promova aceeași prudență diplomatică manifestată de administrația Biden în cazul Poloniei sau România va deveni scena unei escaladări construite pe emoție, presiune publică și reacții pripite?
Cine dorește să legitimeze un posibil război?
În acest context, mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost unul ferm:
„Războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o linie. Suntem pe deplin solidari cu România și poporul său.”
Apreciind declarația doamnei președinte, eleganța discursului diplomatic nu poate fi pusă sub semnul întrebării! Dar, totuși, cum este solidară UE cu România și poporul său?
Să fie vorba de noi fumigene sau preocupări sincere pentru pace?
Cum se manifestă concret această solidaritate?
Prin declarații? Prin sprijin militar? Prin protecție reală pentru populația României sau printr-o nouă etapă de tensiuni și confruntări care transformă România într-o zonă de frontieră a marilor interese geopolitice?
Nu lipsite de interes sunt și declarațiile unor oficiali americani!
Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, manifesta adeziune, declarând că „suntem alături de România și condamnăm această incursiune pe teritoriul său”, dar fără să precizeze cine se face vinovat de lansarea dronei!
„Open Sources”/hotnews.ro oferă conținut inclusiv pentru analiza de intelligence! Congresmenul republican Joe Willson adoptă deja o poziție mult mai tranșantă: „Rusia a atacat România în mod beligerant și fără niciun motiv. Familiile care dorm în casele lor sunt ținta rachetelor și a dronelor iraniene ale criminalului de război Putin”!
Joe Willson reprezintă punctul de vedere al SUA?
Cine câștigă? Cine pierde?
Președintele Donald Trump a fost informat despre acest incident?
Nevoia de răspunsuri nu trebuie să supere!
Cetățenii români au dreptul să știe adevărul înainte ca emoția colectivă să fie transformată în instrument politic.
Românii au dreptul să ceară transparență, probe și responsabilitate și să întrebe cine împinge Europa spre conflict și cine mai vorbește astăzi despre pace!
Fără să îndemn la atitudini neconforme cu respectul față de lege, adevărata întrebare nu este doar cine a lansat drona!
Întrebarea care se impune are nevoie de sinceritate! Cine are interesul ca România să intre într-un război pe care poporul român nu și-l dorește?
România, încotro?
Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”.
Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii „Spiru Haret” din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate – Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti.
Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”.
In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent