„Harta corupției”
pe 2025, realizată pe baza Indicelui de Percepție a Corupției, pune față în
față state „curate” și țări unde corupția rămâne o problemă serioasă.
„Harta corupţiei” pe baza indicilor din 2025. FOTO: Visual Capitalist
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Corupția continuă
să fie problemă în tot mai multe țări, iar numărul statelor considerate cu
adevărat „curate” scade de la an la an, arată cea mai recentă „hartă a
corupţiei”, conturată pe baza Indicelui de Percepție a Corupției (CPI),
publicat de Transparency International și obţinut din evaluări și sondaje
realizate de mai multe instituții și experți independenți.
Concret, Indicele
de Percepție a Corupției (CPI) măsoară modul în care este perceput nivelul
corupției din instituţiile statale în diferite state ale lumii, pe o scară de
la 0 la 100. Scorurile mai mari indică ţările „curate”, în timp ce cu cât
punctajele sunt mai mici, cu atât nivelul de corupţie este mai ridicat.
În raportul din
2025 întocmit pe baza CPI, media globală a ajuns la 42 de puncte, iar majoritatea
țărilor analizate se află sub pragul de 50, ceea ce arată că problema corupţie
seeste tot mai extinsă în multe regiuni ale lumii.
În fruntea
clasamentului ţărilor „curate”, Danemarca ocupă primul loc, cu 89 de puncte,
urmată de Finlanda, cu 88 de puncte, și Singapore, cu 84 de puncte, toate trei
fiind exemple de administrații considerate eficiente și relativ ferite de
influențe politice directe asupra deciziilor publice.
Infografic cu corupția la nivel mondial FOTO Generat cu AI
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La capătul opus se
află țări în care corupția este percepută ca fiind foarte ridicată, iar
instituțiile statului sunt slabe sau afectate de conflicte. Somalia înregistrează
cel mai mic scor, 9 puncte, fiind urmată de state precum Sudanul de Sud, Siria,
Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, unde problemele structurale,
instabilitatea politică sau regimurile autoritare influențează puternic
funcționarea administrației, notează visualcapitalist.
Mai puține state în
zona de top
Raportul arată și o
schimbare importantă în ultimii ani, în sensul în care numărul statelor cu
scoruri foarte ridicate a scăzut. Dacă în urmă cu aproximativ un deceniu
existau 12 țări cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci, ceea
ce arată că inclusiv unele state cu tradiție în administrație eficientă se
confruntă cu presiuni politice și sociale care afectează încrederea în
instituții.
Un exemplu îl
reprezintă Statele Unite, care au obținut 64 de puncte și se situează pe locul
29 în clasament, acesta fiind cel mai slab rezultat înregistrat de la
introducerea actualei metodologii a indicelui.
România, mai bine
decât ţările vecine, dar departe de top
România a obținut
45 de puncte în anul 2025, ceea ce o plasează în a doua jumătate a
clasamentului, într-o zonă în care se regăsesc state cu probleme persistente
legate corupţie, poziţionându-se este în jurul locurilor 70-80 la nivel
mondial, ceea ce o menține departe de media statelor din vestul Europei.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În comparație cu
țările din regiune, România are, totuşi, un scor ușor mai bun decât Republica
Moldova, care a obținut 42 de puncte, Bulgaria și Ungaria, ambele cu 40 de
puncte, și Ucraina, care a înregistrat doar 36 de puncte.
Diferențele nu sunt
foarte şi arată că zona Europei de Est
rămâne una în care corupția este, în continuare, o problemă.
Privită în raport
cu statele din vârful clasamentului, distanța rămâne semnificativă, în
condițiile în care țări precum Danemarca sau Finlanda au aproape dublul
scorului României, ceea ce reflectă diferențe importante în modul de
funcționare al instituțiilor și în nivelul de încredere a populaţiei.