Uniunea Europeană a adoptat noi reguli care permit percheziții în locuințele migranților fără drept de ședere, prelungesc detenția până la 30 de luni și fac mai ușoare deportările, măsuri pe care criticii le compară cu practicile temutei agenției americane ICE a lui Donald Trump.
Măsuri mai dure pentru imigranţii fără drept de şedere în UE. FOTO: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După mai mulți ani
de discuții despre cum ar trebui gestionată migrația la nivel european, reprezentanții
Consiliului UE, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene au ajuns la
un acord privind una dintre cele mai sensibile legi, cea a migrației, care
presupune returnarea persoanelor care nu au dreptul să rămână pe teritoriul
Uniunii Europene.
Oficialii europeni
susțin că schimbarea este necesară deoarece sistemul actual nu are rezultatele dorite, în prezent doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc ordin
să părăsească Uniunea Europeană fiind retrimise, efectiv, în țările de origine.
Printre prevederile
care au atras cele mai multe critici se află posibilitatea ca autoritățile să
intre în locuințele persoanelor vizate de ordine de deportare sau în alte
spații în care acestea s-ar putea afla, potrivit The Guardian. Regulamentul
permite, de asemenea, confiscarea unor bunuri personale atunci când
autoritățile consideră că această măsură este necesară pentru punerea în
aplicare a deciziei de returnare.
Noile reguli îi
vizează în special pe cei pe care autoritățile îi consideră necooperanți sau
despre care cred că ar putea încerca să dispară înainte de deportare. În plus,
persoanele care refuză să respecte ordinul de expulzare ar putea pierde anumite
beneficii sociale sau alte forme de sprijin acordate de stat.
Detenție până la 30
de luni
Noua lege agreată
de UE prelungește și perioada în care o persoană poate fi ținută într-un centru
de detenție înainte de deportare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Dacă legislația
actuală stabilește o limită de 18 luni, noul regulament permite reținerea
pentru până la doi ani, iar în anumite situații perioada poate fi extinsă până
la 30 de luni.
Textul prevede că
și minorii neînsoțiți sau familiile cu copii pot fi reținuți, însă doar în
situații excepționale, Parlamentul European precizând că detenția va putea fi
folosită numai „ca măsură de ultimă
instanță” și „pentru cea mai scurtă
perioadă adecvată, ținând cont de interesul superior al copilului”.
O altă modificare
importantă îi privește pe cei considerați un risc pentru securitate. Pentru
aceștia, statele membre vor putea impune interdicții permanente de intrare în
Uniunea Europeană, în timp ce, în prezent, durata maximă a unei astfel de
interdicții este de zece ani.
Noile prevederi ale
legii migrației vor permite și înființarea unor centre speciale în afara
Uniunii Europene, unde migranții fără documente ar putea fi trimiși înainte de
repatriere.
Germania schimbă legea imigrației și caută muncitori
Ideea nu este nouă ,
fiind discutată în ultimii ani de mai multe țări europene și, potrivit aceleiași surse, mai multe state poartă deja negocieri cu țări din afara UE, în
special din Africa, însă până acum nu a fost anunțat niciun acord concret.
„Avem mai mult control”
Comisia Europeană
susține că noile reguli nu îi vizează pe cei care au intrat legal în Europa,
nici pe cei care au obținut azil sau alte forme de protecție.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Cu noile reguli, avem mai mult control asupra celor care
pot veni în UE, a celor care pot rămâne și a celor care trebuie să plece”, a explicat comisarul european pentru migrație, Magnus
Brunner, care a susţinut acordul.
„Acest acord nu
vizează persoanele care au venit legal în Europa, pe cei care muncesc, studiază
sau contribuie la comunitățile noastre, nici pe cei care au primit protecție
internațională. Este vorba despre crearea unui sistem european comun pentru
cazurile în care o persoană a trecut prin procesul legal și s-a constatat că nu
are dreptul să rămână”,
este de părere şi eurodeputata irlandeză Regina Doherty, din Partidul Popular
European, susţinând că există „prea multe
dezinformări” despre migrație, iar subiecte complexe sunt reduse adesea „la sloganuri, indignare și afirmații
false”.
Criticii vorbesc
despre un model inspirat de ICE
Pentru
organizațiile care lucrează cu migranți și pentru o parte dintre
europarlamentari, nou acord reprezintă o schimbare majoră de direcție în
politica europeană privind migrația, fiind mult prea aspru şi lăsând loc pentru
abuzuri şi violențe.
Eurodeputata
Mélissa Camara susține că textul „slăbește
drepturile procedurale, extinde perioadele de detenție și susține practicile
ICE permițând autorităților să efectueze raiduri în locuințe”.
De altfel, tot mai
multe critici fac trimitere la ICE, agenția americană responsabilă de aplicarea
legislației privind imigrația, care a devenit ținta numeroaselor controverse în
timpul politicilor dure promovate de administrația Trump împotriva migranților
fără documente.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Silvia Carta,
reprezentantă a organizației Platform for Cooperation on Undocumented Migrants
din Bruxelles, avertizează că efectele noii legislații ar putea fi resimțite de
sute de mii de oameni.
„Legea va expune sute de mii de oameni la pericol și
violență – de la închidere în centre de detenție pentru imigrație până la 30 de
luni, până la despărțirea familiilor și trimiterea oamenilor în țări pe care
nici măcar nu le cunosc”, a explicat aceasta.
„Dincolo de
Atlantic, vedem violența și teama create de aplicarea brutală a legii de către
ICE. Europa ar trebui să învețe din daunele acestui model, nu să-și
construiască propria versiune”, a
mai spus ea.
Noua lege urmează
să fie aprobată oficial de Parlamentul European și de Consiliul UE.
Odată adoptată, ea
va închide unul dintre cele mai importante demersuri începute în 2020, după ce
Europa s-a confruntat cu valul de migrație din 2015, când aproximativ 1,3
milioane de persoane, multe dintre ele din Siria și Afganistan, au ajuns pe
continent în căutarea protecției internaționale.