Nemulțumirile cadrelor din Justiție continuă să fie exprimate și prin proteste, după o serie de comunicate acide la adresa puterii politice. Grefierii se numără printre cei care organizează acțiuni de protest în această perioadă. Criza de personal în ceea ce-i privește pe grefieri este o problemă mai puțin cunoscută publicului larg, în contextul în care schema incompletă de personal a magistraților a fost frecvent în prim-plan, în ultimii ani, o altă urgență nesoluționată.

Miercuri, 6 iunie, grefierii au protestat pentru a doua zi consecutiv, nemulțumiți de noua lege a salarizării. Încă de marți, aceștia au blocat ședințele de judecată pentru câteva ore, după ce au refuzat să intre în sălile de judecată. În unele instanțe, grefierii au ieșit pe scări, iar în altele au ales să nu participe la ședințele de judecată. Pe ușile unor săli au fost lipite afișe prin care au anunțat protestul. Grefierii au hotărât să intre în sălile de judecată doar pentru cauzele urgente, în special acolo unde sunt vizate măsuri preventive.

Contestatarii legii susțin că, în noua grilă de salarizare, grefierii ar putea pierde, în medie, aproximativ 1.500 de lei. Angajații din instanțe acuză că proiectul menține inechități și îi dezavantajează pe grefieri și pe personalul conex din instanțe și parchete.

Rolul grefierilor în actul de justiție, în România. Avocatul Toni Neacșu: „Atunci când grefierii intră în grevă, de fapt intră în grevă întreaga justiție. Nu se poate desfășura activitatea de justiție fără grefieri”

Ziare.com a discutat cu doi profesioniști cu experiență importantă în sfera dreptului, despre rolul grefierilor în actul de justiție.

Toni Neacșu, avocat și fost judecător, susține că grefierii sunt indispensabili pentru funcționarea justiției în România. Totodată, el remarcă faptul că de la vârful statului, rolul crucial al grefierilor a ajuns să fie tot mai puțin recunoscut.

„Judecătorii nu pot lucra fără grefieri. Justiția nu se poate face fără grefieri. Atunci când grefierii intră în grevă, de fapt intră în grevă întreaga justiție, pentru simplul considerent că nu se poate desfășura activitatea de justiție fără grefieri. Acest lucru se întâmplă și la parchete, unde există grefieri, de asemenea. Nici procurorii nu își pot desfășura activitatea fără grefieri.

Este adevărat, din 2018 încoace, profesia de grefier a tot fost coborâtă la nivelul importanței sale sociale. Nu mă refer doar la grilele de salarizare, ci și la statutul lor social. Dacă până în 2018 erau un personal funcționar special al justiției, ulterior au fost retrogradați la nivel de simpli funcționari administrativi ai statului, ceea ce este o mare greșeală, din punctul meu de vedere”, a explicat Toni Neacșu, pentru Ziare.com.

Av. Anca-Elena Bălășoiu: „Rolul grefierului nu se limitează la redactarea actelor procedurale sau la consemnarea ședințelor de judecată, adică la ceea ce vede publicul”

O bună parte a activității grefierilor este nevăzută de publicul larg, avertizează Anca-Elena Bălășoiu, avocat în Baroul București și cadru universitar.

„Activitatea grefierilor reprezintă pilonul organizatoric al actului de justiție. Munca lor este esențială pentru funcționarea efectivă a sistemului judiciar, întrucât aceștia reprezintă principalul suport tehnic, procedural și administrativ al instanțelor judecătorești. Rolul grefierului nu se limitează la redactarea actelor procedurale sau la consemnarea ședințelor de judecată – ceea ce vede publicul – ci presupune gestionarea circuitului dosarelor, comunicarea actelor de procedură, asigurarea evidenței cauzelor, relația cu justițiabilii și sprijinirea directă a judecătorului în activitatea jurisdicțională.

În practică, eficiența, celeritatea și chiar calitatea actului de justiție depind în mod semnificativ de profesionalismul și volumul de muncă al personalului auxiliar de specialitate. Fără activitatea grefierilor, funcționarea instanțelor în parametri normali ar fi practic imposibilă”, a precizat Anca-Elena Bălășoiu, pentru Ziare.com.

Justiție cu frâna de mână trasă

Și în lipsa unui blocaj planificat de magistrați și de grefieri, funcționarea „normală” a justiției presupune mari carențe. Schema de personal este subdimensionată, avertizează Toni Neacșu.

„Lipsa de personal suficient în justiție este o realitate, pe de o parte. Pe de altă parte, aceasta se reflectă în faptul că acei grefieri, puțini care mai există, mult sub schemele firești, normale, chiar sub schemele prevăzute; de altfel, acei grefieri trebuie să preia și activitatea celor lipsă. Astfel, sigur că activitatea justiției este afectată, lucrurile merg mai lent și mai prost, nu au cum să meargă altfel din moment ce un grefier face munca altor trei care lipsesc din instanța sau din parchetul respectiv, de exemplu”, a declarat Toni Neacșu.

„În anumite situații, lipsa personalului auxiliar influențează inclusiv durata soluționării cauzelor și eficiența administrării dosarelor”

Pe fondul problemelor de personal din sistem, cetățenii obișnuiți au de suferit, avertizează Anca-Elena Bălășoiu. Cu întârziere se redactează și se comunică actele procedurale, cu privire la dosarele la care cetățenii așteaptă soluții mai mult decât ar trebui.

„În activitatea mea profesională am constatat în mod frecvent că deficitul de personal auxiliar, în special numărul insuficient de grefieri, afectează în mod direct buna desfășurare a actului de justiție. Supraîncărcarea grefierilor existenți conduce la întârzieri în redactarea și comunicarea actelor procedurale, dificultăți în gestionarea volumului mare de dosare și o presiune profesională constantă asupra întregului colectiv al instanței.

În anumite situații, lipsa personalului auxiliar influențează inclusiv durata soluționării cauzelor și eficiența administrării dosarelor. În contextul creșterii continue a volumului de activitate al instanțelor, asigurarea unui număr adecvat de grefieri reprezintă o condiție indispensabilă pentru garantarea unui act de justiție eficient, accesibil și desfășurat într-un termen rezonabil. Grefierii trebuie să se bucure de respectul cuvenit oricărei profesii juridice, iar lipsa personalului și a mijloacelor tehnice – uneori, sunt aspecte asupra cărora trebuie să se ia măsuri”, a explicat Anca-Elena Bălășoiu.

Totodată, aceasta remarcă probleme privind organizarea și solidaritatea grefierilor.

„În același timp, observ că acest protest nu a fost unul coerent organizat, nu există forme de protest unitare și cred că o modalitate de protest graduală și unitară ar fi fost mai eficientă”, a mai punctat Anca-Elena Bălășoiu.

Peste 6.000 de grefieri în sistem. Mai trebuie aproape 5.000

România e țara din Europa cu cele mai multe dosare pe rol și, totodată, se confruntă cu grave probleme de personal în sistem.

Judecătorii români au soluționat în 2025 peste 2,3 milioane de cauze, „gestionând în total în aceeași perioadă peste 3,6 milioane de dosare în condițiile unui deficit constant de personal”, avertizează Consiliul Superior al Magistraturii. La data de 14 mai 2026, numărul cauzelor nou-intrate în toate stadiile procesuale era cu 105.316 dosare mai mare decât anul trecut și astfel, s-a ajuns la cifra de 984.484 de cauze nou-intrate în 2026.

CSM susține că România are un deficit de peste 800 de judecători, 4.874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorilor. Rapoartele europene „prevăd explicit că sunt necesare măsuri concrete, coerente și eficiente pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia”.

În prezent, în sistem există în jur de 6.300 de grefieri, iar întreg personalul auxiliar este de aproximativ 7.700 de angajați.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent