Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD și singurul candidat la funcția permanentă, în perspectiva congresului din 7 noiembrie, a propus retragerea termenului „progresist” din statutul partidului.

Propunerea surprinde având în vedere că PSD este membru al Partidului Socialiștilor Europeni, organizație care susține politici progresiste în privința recunoașterii diversității culturale și religioase, drepturilor minorităților sexuale și a comunităților marginalizate.

Pentru a ne explica motivele schimbării, Ziare.com a luat legătura cu Vasile Dîncu, membru PSD încă de pe vremea când partidul adera la Internaționala Socialistă, introducând termenul „progresist” în statut pentru a reuși alianțe cu alte formațiuni social-democrate de pe glob. În momentul de față, președintele Internaționalei Socialiste este Pedro Sánchez, premierul Spaniei.

„Aici probabil că va trebui să lucrăm puțin la ceea ce înseamnă redefinirea liniei noastre ideologice. Eu înțeleg, deși n-am participat la discuția de la ultima ședință, dar cred că această inițiativă a venit din următoarele motive. În primul rând, termenul „progresist”, atunci când l-am introdus, prin aderarea la Internaționala Socialistă, cred că prin 2001–2002, era asociat cu modernizarea și cu deschiderea europeană. Azi a devenit o etichetă polarizantă, confiscată de anumite curente – „woke”, neomarxiste sau liberal-radicale din spațiul public occidental.

Probabil că PSD — și am discutat de nenumărate ori cu colegii din partid care mi-au spus asta — consideră că acest cuvânt nu mai mobilizează electoratul; dimpotrivă, îl îndepărtează: separă mai degrabă decât adună.

Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.ro

Cred că președintele Grindeanu s-a gândit la aceste lucruri. Așa interpretez; am vorbit astăzi și puțin cu dânsul despre această temă. În primul rând, e vorba de o recalibrare față de baza socială a partidului: electoratul PSD rămâne în continuare, în mare parte, conservator. Eu studiez aceste lucruri: e un electorat care acordă multă importanță simbolurilor naționale, un electorat religios care vrea să-și apere teritorii culturale.

Pe de altă parte, cred că cei care au propus această schimbare au încercat să evite capcana „dreptei culturale”.

În România, în campaniile recente, termenul „progresist” a fost transformat într-o insultă politică de către AUR și o parte a dreptei. PSD a vrut, probabil, să se ferească de atacuri privind „trădarea valorilor românești” sau de acuzații despre impunerea unei agende culturale externe”, a explicat Vasile Dîncu.

Cum vor reacționa Internaționala Socialistă și Partidul Socialiștilor Europeni?

Vasile Dîncu a explicat și modul în care PSD va încerca să convingă restul partidelor social-democrate că schimbarea statutului nu vine ca o trădare.

„Deși în limbajul politic PSD se mândrește cu calitatea de membru al Partidului Socialiștilor Europeni, se reafirmă în același timp angajamentul pentru cooperare euro-atlantică și faptul că România rămâne ancorată în familia social-democrată. Practic, s-a pus problema adaptării mesajului la specificul cultural românesc.

În Europa, stânga a făcut în ultima vreme modificări legate de „criza limbajului”. De exemplu, în Danemarca, social-democrația a adoptat o linie fermă privind migrația, justificată prin protejarea clasei muncitoare locale; în Spania, premierul Sánchez a moderat excesele unor curente progresiste; în Germania, fostul premier Olaf Scholz a vorbit despre „Zeitenwende” — schimbare de epocă în care statul trebuie să fie protector și realist, nu doar moralist.

În general, stânga europeană, după pierderi electorale importante, caută o nouă ancorare. Probabil colegii mei din PSD, care au vocația unui partid majoritar, încearcă să sincronizeze registrele: de la modernitate economică să adauge și echilibrul cultural, atât pentru Europa, cât și pentru România. Un partid majoritar nu-și permite luxul de a reprezenta doar o anumită lume”, a precizat Vasile Dîncu.

Parlamentul României, plin de formațiuni conservatoare. Vasile Dîncu recunoaște: „Toate partidele se bat, la urmă, pentru același electorat”

Întrebat dacă, prin noua schimbare, PSD nu va încerca întocmai reprezentarea doar a unei anumite lumi, având în vedere că toate partidele se bat pe aceiași 40% dintre români care trimit în Parlament exclusiv partide conservatoare sau partide centriste, ori de dreapta, Vasile Dîncu a făcut apel la experiența de sociolog.

„Ca sociolog, nu cred în „electorat captiv”. De 30 de ani de când fac cercetare electorală, am studiat tranzițiile electorale și volatilitatea electoratului. Am analizat tranzițiile între partide la fiecare scrutin — uneori surprinzătoare, alteori aproape inexplicabile. E adevărat că nemulțumirea față de clasa politică determină retragerea unor segmente din vot — oamenii refuză să voteze sau nici măcar nu mai răspund sondajelor.

Toate partidele se bat, la urmă, pentru același electorat; în condițiile unei încrederi scăzute în partide și instituții, electoratul devine volatil. Totuși, există caracteristici structurale ale mentalității românești — cultura tradițională, identitatea națională, religia, respectul pentru familia tradițională — care definesc majoritatea electoratului. Electoratul „progresist”, cu viziuni puternice de schimbare și deschidere, este undeva în jurul a 10–15%. PSD având în statut termenul „progresist” nu înseamnă că a practicat neapărat o politică exclusiv progresistă; partidul s-a adaptat mereu la publicul său.

Din această perspectivă, în competiția electorală din România contează mai mult soluțiile decât noțiunile ideologice stricte. Partidele conservatoare tradiționale au elemente comune în discurs; excepția relativă a fost USR, care și-a asumat o linie mai „progresistă” — dar pe care până și ei au moderat-o între timp”, a relatat acesta.

Propunerea de schimbare a statutului a venit la scurt timp după ieșirea din cursa pentru președinția PSD a lui Titus Corlățean

Ieri, la scurt timp înaintea veștii că PSD își va schimba statutul pentru a-și modifica linia ideologică, Titus Corlățean anunța, în cadrul unui mesaj tăios, că renunță la cursa pentru șefia partidului. Acesta venea cu o viziune ultra-conservatoare, discursul lui fiind marcat de numeroase derapaje la adresa minorităților.

Întrebat dacă schimbarea de statut propusă de Sorin Grindeanu vine tocmai pentru a-i „îndulci” pe susținătorii lui Corlățean, în aceeași zi cu vestea renunțării lui la candidatură, Vasile Dîncu a arătat scepticism.

„Nu are legătură. Titus Corlățean e colegul nostru, un intelectual social-democrat. Îi înțeleg frustrarea, că nu a găsit o majoritate pentru viziunea sa, dar nu cred că va părăsi partidul. Are 25 de ani de activitate în PSD, a avut demnități importante. Cred că va găsi, alături de echipa care se va configura la congres, o contribuție la modernizarea partidului, chiar dacă el nu mai candidează. Are idei bune și cred că îi vom da responsabilități importante. Nu văd o strategie prin care Grindeanu să „îndulcească” susținătorii lui Corlățean, cel puțin eu nu am văzut asta. Reacțiile au fost virulente, dar nu cred că e vorba de o manevră calculată în direcția aceea”, a conchis Vasile Dîncu.

Vasile Dîncu a deţinut, în principal, patru funcţii importante în statul român. A fost ministru al Informării, în perioada 2000–2003. Ulterior a revenit în executiv ca viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cabinetul condus de Dacian Cioloş (17 noiembrie 2015–4 ianuarie 2017). Cel mai recent portofoliu major pe care l-a deţinut a fost cel de ministru al Apărării Naţionale (25 noiembrie 2021–24 octombrie 2022).

În afară de rolurile executive, Dîncu a avut şi mandate parlamentare — a fost senator în legislaturi anterioare (2004–2008) şi s-a reîntors în Senat în 2020 — şi a ocupat posturi în organisme internaţionale/degajări parlamentare.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent