România,
alături de alte state beneficiare ale banilor europeni, încearcă
să convingă Germania și țările contributoare să nu reducă
fondurile de coeziune. Experta în negocieri europene Gabriela Ciot,
de la UBB Cluj, explică, pentru „Adevărul”, mizele acestei
confruntări între Est și Occident.
Nicușor Dan și premierul polonez Donald Tusk au interese comune în UE. FOTO: Presidency
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
O
nouă schismă pândește Uniunea Europeană, într-o perioadă în
care dezbaterile cu privire la viitorul buget comunitar încep să
țină capul de afiș. Dacă oficial discuția despre bugetul Uniunii
Europene, exercițiul 2028-2034, se deschide peste aproximativ două
săptămâni la Bruxelles, primele confruntări între statele din
Estul UE, beneficiare de fonduri europene și Vestul care le plătește
au început.
Comisia
Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro pentru perioada
de după actualul exercițiu bugetar, începând cu 2028. În schimb,
Parlamentul European cere o majorare cu 20%. România, împreună cu
alte 15 state membre au constituit un grup numit „Prietenii
coeziunii”. Din grup mai fac parte state ca Polonia, Grecia, țările
baltice, dar și țările considerate a fi mai sărace din Vest și
care sunt încă beneficiare ale fondurilor europene, Spania și
Italia.
Fondurile de coeziune vor fi reduse
Toate
aceste state sunt amenințate cu pierderea beneficiilor fondurilor de
coeziune. Începând cu 2028, mai multe state grupate în jurul
Germaniei fac presiuni ca bugetul Uniunii Europene să fie diminuat,
iar fondurile de care beneficiază țări mai sărace ca România și
Polonia să fie de asemenea mai reduse. Argumentele lor sunt diverse.
Criza economică din Germania, dar și nemulțumirile
contribuabililor din aceste state, care trăiesc cu sentimentul că-i
finanțează pe ceilalți europeni, sunt doar câteva dintre motive.
În schimb, cele vehiculate oficial țin de nevoia investițiilor în
apărare și în competitivitatea europeană.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Spaima
Estului este că odată ce state precum Ucraina vor fi acceptate în
Uniunea Europeană, fondurile europene destinate lor vor fi oricum
diminuate. În acel moment, o bună parte a banilor din fondurile de
coeziune ar urma să ia drumul Kievului, în condițiile în care
Ucraina este ruinată de război și va trebui reconstruită. Dacă
țările baltice, România și Polonia acceptă acest lucru, nu pot accepta intențiile statelor așa-numit frugale, în frunte cu
Germania, care vor din start diminuarea fondurilor de coeziune. Estul
solicită Bruxelles-ului menținerea bugetului pentru dezvoltare
regională și acceptă cel mult ca acesta să intre în același
capitol de finanțare cu agricultura.
România
a prezidat grupul „Prietenilor Coeziunii” și s-a implicat,
alături de Polonia, la ultimele întruniri ale membrilor.
Reorganizarea priorităților cerută de state ca Germania
Gabriela
Ciot este profesor la Facultatea de Relații Internaționale a
Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Ea este expert în negocieri,
a fost secretar de stat în Ministerul de Externe și a fost luată
la un moment dat în calcul pentru funcția de comisar european din
partea României. Într-o analiză pentru „Adevărul”, ea se
referă la această confruntare Est-Vest și la perspectivele
europene.
„Negocierile
acestea pe bugetul viitorului cadru financiar multianual vor suscita
foarte multe discuții, unele mai tensionate. Asta și din experiența
negocierilor trecute. Iar acum aceste discuții vor fi mai dure
pentru că apar priorități diferite. În sensul că politica de
apărare deja devine o prioritate pentru statele membre, pentru
politica europeană. Așadar, bugetul va trebui să aibă în vedere
o reorganizare a priorităților anterioare. Pentru statele care au
aderat în ultimul val, mă refer aici la valul 5, statele din Europa
Centrală și de Est, dar și la statele din sudul Europei, această
componentă de finanțare prin politica de coeziune a fost o foarte
bună sursă pentru atragerea sprijinului financiar necesar
implementării politicilor europene. Și avem modele foarte bune în
Uniunea Europeană, mă refer aici la Spania, dar mai ales la
Polonia”, spune Gabriela Ciot.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Green Deal ia din fondurile de coeziune destinate est-europenilor
Dacă
prioritățile Uniunii Europene au început să se schimbe deja din
2019, odată ce Green Deal – Pactul Verde European – a început să
monopolizeze dezbaterile de pe holurile Bruxelles-ului, state ca
România se luptă să nu-și piardă beneficiile câștigate.
Politologul Gabriela Ciot e profesor la UBB Cluj. FOTO: Arhivă personală
„Așadar,
România face parte din acest grup de state și chiar a inițiat
aceste discuții recente. S-a considerat întotdeauna că din acest
buget european, pentru România, alocările ar trebui să meargă în
principal pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.
Dacă vreți, au fost niște orientări clasice, sau putem să le
denumim clasice, în negocierile privind bugetul european. Doar că
prioritățile s-au cam schimbat în ultimii ani. Știu că am spus
de foarte multe ori, chiar din 2019, deja tendințele erau spre verde
și spre digital”, explică Gabriela Ciot.
În
atare situație, state ca Polonia și România se tem că începând
cu exercițiul bugetar viitor vor fi văduvite de sume importante,
ceea ce le va condamna la stagnare sau chiar la criză economică.
Gabriela Ciot consideră însă că grupul de state din care face
parte și România va fi nevoit să accepte noile priorități.
„România
a păstrat această orientare către politica de coeziune și
politica agricolă comună. Am spus și atunci că ar fi momentul
unei reconsiderări a priorităților, nu în sensul renunțării la
fondurile pentru politica de coeziune – absolut vitale pentru
dezvoltarea României și reducerea acestor discrepanțe față de
Vest. Dar atâta timp cât se urmărește implementarea Pactului
Verde European, acest faimos Green Deal, care este un model economic
de dezvoltare care țintește autonomia strategică, era absolut
necesar să avem această reorientare înspre dezvoltarea
infrastructurii, înspre eficiență energetică – deci politica
energetică – și, desigur, o agricultură sustenabilă, așa cum
prevede și Pactul Verde European. Acest pact are și o componentă
socială. Deci este vorba despre o nouă gândire”, mai arată
Gabriela Ciot.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
România
este printre statele care vor fi nevoite să facă anumite concesii
și să fie mai adaptive, crede experta.
„România,
desigur, urmărește obținerea fondurilor pentru politica de
coeziune, dar trebuie puțin să fie mai adaptativă în sensul
atragerii de fonduri și pentru politica de apărare. Suntem aici la
granița estică a Uniunii Europene, iar bazele Rusiei pot câteodată,
dacă ne gândim, să ne trezească un fior pe șira spinării. Dar
este important să prioritizăm și noi, având în vedere
capacitățile pe care le avem și nevoile pe care le avem”, adaugă
ea.
Ce poate face România
În
același timp, state ca România au rămas corigente la capitole ca
digitalizarea, iar acest detaliu nu este în favoarea sa.
„Pe
zona aceasta digitală, deși avem un internet de mare viteză, dacă
urmărim statisticile, la alfabetizare digitală nu suntem foarte
bine. Deci iată că am avea încă o mare zonă, un mare domeniu în
care am putea lucra. Dar, desigur, de acum înainte vom auzi foarte
multe aspecte de poziționare și ar fi bine ca România să-și
coordoneze pozițiile și cu alte state din Europa Centrală și de
Est”, susține Gabriela Ciot.
De
urmărit va fi și poziționarea vecinilor noștri, în special a
unor state precum Ungaria, care tocmai și-a schimbat regimul cu unul
mult mai maleabil și mai dispus la compromisuri cu Uniunea
Europeană.
„Ar
fi bine de explorat să vedem cum se va poziționa Ungaria. Unele
proiecte pot să fie dezvoltate și la nivelul acesta
transfrontalier. Avem o schimbare acolo de leadership. Putem și cu
bulgarii, să vedem și cu noile state care vor adera. Și mă refer
aici la Republica Moldova și Ucraina”, mai afirmă ea.
De
asemenea, România poate fi beneficiară a fondurilor europene pentru
înarmare, prin SAFE, iar Bucureștiul ar trebui, crede Gabriela
Ciot, să speculeze mai bine aceste oportunități.
„România
face parte din grupul prietenilor coeziunii, Group of Friends of
Cohesion. Întotdeauna aceste negocieri sunt asimetrice, dar să ne
bucurăm că sunt negocieri europene. Până la urmă, negocierea
europeană este modul de guvernanță europeană. Așadar, cu foarte
multă abilitate, cu construirea coalițiilor, alianțelor, putem să
îndreptăm, poate nu chiar atât cât am avut până acum, dar o
cantitate considerabilă și, repet, și pentru politica de apărare,
pentru industria de apărare, dacă am direcționa unele fonduri mult
mai mari și pentru România, ar fi foarte bine, pentru că s-au
schimbat prioritățile. Ar trebui să ne calibrăm mult mai bine și
să fim inteligenți, pentru că negocierea, până la urmă, este
contextuală, adică vedem care este contextul internațional și să
ne maximizăm aceste oportunități de care nu știm cât vom mai
putea beneficia”, încheie Gabriela Ciot.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>