Decizia
Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR a declanșat una dintre
cele mai intense dezbateri din zona financiar-bancară din ultimii
ani. În centrul discuției se află o întrebare simplă, dar cu
răspuns complicat: pot românii să recupereze bani dacă au avut
credite legate de ROBOR?
Românii ar putea da băncile în judecată din cauza ROBOR. Foto Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În
timp ce autoritatea de concurență susține că unele bănci au
influențat mecanismul de stabilire a indicelui, băncile resping
acuzațiile și anunță că vor contesta sancțiunile. Specialiștii
consultați de „Adevărul” explică faptul că situația fiecărui
client trebuie analizată individual, iar despăgubirile nu sunt
automate.
Impactul economic al ROBOR: posibile efecte în
lanț pentru milioane de credite
Analistul de date din domeniul bancar Silviu Gresoi a explicat
pentru „Adevărul” că, în cazul în care acuzațiile
Consiliului Concurenței vor fi confirmate definitiv în instanță,
efectele asupra consumatorilor ar putea fi semnificative, având în
vedere rolul ROBOR în contractele de credit acordate înainte de
introducerea IRCC. „Dacă acuzațiile formulate de Consiliul
Concurenței vor fi confirmate definitiv de instanțe, impactul
asupra românilor poate fi semnificativ, deoarece ROBOR a reprezentat
indicele de referință pentru milioane de contracte de credit”, a
declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi.
El explică faptul că, în practică, chiar și variații reduse
ale ROBOR, de ordinul câtorva zecimi de punct procentual, pot genera
costuri suplimentare importante pentru debitori atunci când sunt
aplicate pe perioade lungi și la volume mari de credite. În aceste
condiții, spune analistul, persoanele care au credite în lei legate
de ROBOR ar fi putut suporta rate mai mari decât ar fi rezultat
într-o piață complet concurențială.
În ceea ce privește recuperarea eventualelor pierderi, Silviu
Greșoi subliniază că mecanismul juridic nu este automat și nici
simplu de aplicat în practică. „Aplicarea unei amenzi de către
Consiliul Concurenței nu conduce automat la despăgubirea
clienților”, a precizat acesta, arătând că fiecare consumator
ar trebui să demonstreze existența unui prejudiciu concret și
legătura directă dintre comportamentul sancționat și costurile
suportate în contractele de credit.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Analistul mai arată că, în funcție de motivarea finală a
deciziei și de soluția instanțelor, ar putea apărea acțiuni
individuale sau chiar colective ale consumatorilor, însă amploarea
acestora va depinde de claritatea probelor și de modul în care va
fi stabilit impactul real asupra dobânzilor plătite. În acest
moment, spune el, discuția rămâne una deschisă, aflată în
așteptarea parcursului juridic complet al dosarului.
Ce pot face concret românii: totul pornește de
la contract
Avocata de business Elena Grecu a explicat pentru „Adevărul”
că primul pas pentru orice client este verificarea contractului de
credit, pentru că nu toate împrumuturile sunt afectate în același
mod.
„ROBOR este un indice de referință folosit în anumite
contracte de credit cu dobândă variabilă. Mai simplu spus, este un
reper după care banca putea calcula dobânda, de regulă prin
formula: ROBOR plus marja fixă a băncii. Dacă această formulă
apare în contract, ROBOR a influențat rata lunară. Dacă în
contract apare IRCC, dobândă fixă sau alt mecanism de calcul,
situația trebuie analizată separat”, a declarat avocata Elena
Grecu.
Ea subliniază că simpla existență a unei decizii de
sancționare nu produce automat efecte pentru clienți.
„O amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă
automat că fiecare client are dreptul la despăgubiri și nu
înseamnă automat că fiecare rată plătită a fost calculată
greșit. O astfel de concluzie se poate trage doar după analiza
contractului, a perioadei vizate și a documentelor bancare”, a
explicat ea.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Avocata atrage atenția și asupra riscului de dezinformare din
spațiul public.
„Mesajul meu este să nu luați decizii doar pe baza știrilor
sau a rețelelor sociale. Într-un astfel de subiect contează
documentele și informațiile oficiale, altfel vă puteți implica în
procese costisitoare fără rezultat”, a adăugat aceasta.
Decizia Consiliului Concurenței nu este finală
La rândul său, avocata Carmen Bănățeanu arată că, din punct
de vedere juridic, discuția despre despăgubiri este prematură în
acest moment, deoarece decizia Consiliului Concurenței nu este
definitivă.
„Din perspectiva unui avocat de business, analiza trebuie
nuanțată. Investigația Consiliului Concurenței s-a concentrat
exclusiv asupra unor presupuse comportamente anticoncurențiale, fără
a integra în mod adecvat particularitățile de funcționare ale
sistemului bancar. De asemenea, decizia nu este definitivă, astfel
încât, în stadiul actual, consumatorii nu pot valorifica efectele
acesteia”, a declarat pentru „Adevărul”
Carmen Bănățeanu.
Cu alte cuvinte, chiar dacă băncile au fost sancționate,
efectele juridice finale depind de decizia instanțelor.
Impactul juridic al deciziei ROBOR: posibile
procese și efecte pentru consumatori
Avocata Raluca Manea subliniază că ne aflăm în fața uneia
dintre cele mai importante decizii ale Consiliului Concurenței din
sectorul bancar, atât prin amploarea sancțiunilor, cât și prin
consecințele pe termen lung asupra pieței financiare. „Ne aflăm
în fața uneia dintre cele mai importante și, probabil, fără
precedent decizii adoptate de Consiliul Concurenței în sectorul
bancar din România”, a declarat pentru „Adevărul” avocata Raluca Manea, arătând că băncile au anunțat deja
contestarea măsurii și că litigiile ar putea dura ani de zile,
fiind parcurse toate gradele de jurisdicție.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ea explică faptul că, în acest moment, decizia nu este
definitivă, iar băncile beneficiază în continuare de prezumția
legalității actelor administrative și de dreptul deplin de a
formula căi de atac. Totuși, spune avocata, miza reală apare abia
în scenariul unei confirmări definitive în instanță, când
efectele juridice s-ar putea extinde dincolo de sancțiunile aplicate
instituțiilor de credit.
„Dacă instanțele vor confirma definitiv concluziile
Consiliului Concurenței și vor stabili că băncile au încălcat
regulile concurențiale prin coordonarea comportamentului în
procedura de stabilire a ROBOR, nu înseamnă că ratele creditelor
vor fi recalculate automat și nici că sumele achitate de
consumatori vor fi restituite de drept”, a precizat aceasta.
Potrivit acesteia, o astfel de hotărâre ar putea reprezenta un
fundament juridic important pentru clienții care consideră că au
fost prejudiciați și care ar putea deschide acțiuni separate în
instanță pentru recuperarea eventualelor pierderi.
Raluca Manea arată că, din această perspectivă, o decizie
definitivă de condamnare nu ar închide discuția, ci ar deschide o
nouă etapă litigioasă, în care accentul s-ar muta de la
sancționarea băncilor la eventualele despăgubiri solicitate de
consumatori. În același timp însă, avocata atrage atenția că și
scenariul invers rămâne posibil, respectiv anularea sancțiunilor
de către instanțe, caz în care băncile și-ar putea consolida
poziția juridică și reputațională.
„Procedura judiciară poate conduce și la o soluție favorabilă
instituțiilor de credit. Dacă instanțele vor concluziona că
decizia Consiliului Concurenței nu este întemeiată, băncile își
vor putea restabili pe deplin credibilitatea și poziția în piață”,
a mai declarat pentru Adevărul avocata Raluca Manea. În
opinia sa, într-un sector în care încrederea este esențială,
rezultatul final al acestor litigii va avea nu doar consecințe
juridice, ci și un impact semnificativ asupra percepției publice și
a stabilității pieței financiare.
BNR: problema nu ține de reglementări bancare
Din perspectiva Băncii Naționale a României, discuția nu
vizează încălcarea unor reguli bancare, ci interpretarea
comportamentului instituțiilor de credit în cadrul unui mecanism
reglementat.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„În comunicat se precizează că regulamentul nu este vizat. Pe
de altă parte, băncile susțin că nu l-au încălcat. Consiliul
trebuie să precizeze ce consideră a fi neconcurențial în
comportamentul băncilor, de vreme ce nu este vorba despre informații
confidențiale — toată lumea are acces la cotații. În plus, așa
cum a spus domnul Chirițoiu, aspectele care țin de concurență nu
intră în atribuțiile BNR, ci în cele ale Consiliului
Concurenței”, a declarat pentru „Adevărul”
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Declarația confirmă separarea clară a rolurilor instituționale:
BNR reglementează piața, dar nu stabilește dacă există încălcări
ale regulilor de concurență.
Economistul Radu Georgescu: problema reală este
costul banilor
Economistul Radu Georgescu mută discuția din zona tehnică în
zona practică, spunând că pentru oameni contează în primul rând
costul efectiv al banilor.
„Atât pentru o bancă, cât și pentru tine, contează un
singur lucru: costul banilor”, a declarat Radu Georgescu.
El explică faptul că dezbaterea despre ROBOR este adesea prea
tehnică, în timp ce consumatorii sunt interesați de efectele
directe asupra bugetului lor.
„Oamenii vor să primească o dobândă decentă și corectă
atunci când își țin economiile în depozite bancare și să nu
plătească dobânzi uriașe când au credite”, a declarat economistul.
În opinia sa, analiza sistemului bancar ar trebui să se
concentreze pe rezultatul final, nu pe indicatori tehnici.
„Pe mine, ca utilizator de servicii bancare, mă lasă rece
definiția ROBOR-ului”, a spus economistul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Consiliul Concurenței: clienții pot acționa
băncile în instanță
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține
că investigația nu a vizat un cartel clasic, dar a identificat
schimburi de informații între bănci care au afectat mecanismul de
formare a ROBOR.
El afirmă că dosarul privește exclusiv regulile de concurență,
nu reglementările bancare sau activitatea BNR, și că probele sunt
solide. „Este un caz fără mari dubii”, a declarat Chirițoiu.
În privința efectelor asupra consumatorilor, acesta susține că
impactul asupra ratelor a fost redus. „Vorbim de fracțiuni de procente”, a clarat el.
Totodată, Consiliul Concurenței nu calculează prejudicii. „Noi nu cuantificăm prejudicii. Eventualele despăgubiri sunt o
chestiune care ține de instanțele civile”, a declarat acesta.
Chirițoiu confirmă însă că decizia poate fi folosită în
acțiuni civile împotriva băncilor.
Piperea: 1 milion de
consumatori ar putea fi afectați
Avocatul Gheorghe Piperea avertizează că impactul potențial al
situației ar putea viza „probabil peste un milion de consumatori,
mai ales cei din programul Prima Casă (cel puțin 350.000),
aproximativ 50.000 de firme, inclusiv din programele IMM Invest,
precum și câteva sute de UAT-uri și instituții publice”,
adăugând că, în absența unei corectări voluntare a contractelor
și a plății prejudiciilor de către bănci, „ar putea urma zeci
de mii de procese de modificare a contractelor și alte zeci de mii
de acțiuni în despăgubire”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Băncile resping acuzațiile și anunță procese
Băncile sancționate în dosarul privind mecanismul ROBOR resping în mod unitar concluziile Consiliului Concurenței și susțin că au respectat permanent legislația și reglementările Băncii Naționale a României. Instituțiile de credit afirmă că nu a existat o înțelegere anticoncurențială, iar mecanismul de fixing este unul strict reglementat, în care transparența cotațiilor este o cerință a sistemului, nu o abatere de la regulile de piață. Toate băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță, considerând sancțiunile neîntemeiate sau bazate pe interpretări eronate ale modului de funcționare a pieței monetare.
10 bănci și Biroul de credit, verificate de Consiliul Concurenței
În reacțiile individuale, ING Bank și-a exprimat dezacordul față de decizie, pe care o consideră „profund neîntemeiată”, în timp ce CEC Bank a calificat amenda drept „absolut inacceptabilă” și vorbește despre posibile interpretări greșite ale cadrului de reglementare. Raiffeisen Bank susține că investigația nu a identificat nicio înțelegere între bănci, ci doar aspecte legate de transparența cotațiilor, iar BRD afirmă că respectarea strictă a regulilor a condus, în mod paradoxal, la sancțiune.
Banca Transilvania respinge ferm concluziile Consiliului Concurenței, susținând că decizia nu are fundament real și avertizează asupra impactului asupra sistemului bancar și a capacității de creditare. UniCredit Bank consideră decizia „injustă și nefundamentată”, acuzând lipsa analizei argumentelor prezentate în timpul investigației. Exim Banca Românească susține, de asemenea, că și-a desfășurat activitatea în totală conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, sub supravegherea BNR, și anunță că va contesta decizia, afirmând că va utiliza toate căile legale pentru a-și demonstra corectitudinea conduitei.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Toate băncile implicate anunță că vor folosi căile legale pentru a contesta sancțiunile și își exprimă încrederea că instanțele vor clarifica situația.
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi semnificative, cea mai
mare revenind Băncii Transilvania, urmată de Banca Comercială
Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și alte instituții de
credit, sumele totale ridicându-se la mai multe miliarde de lei
cumulat la nivelul întregului sector sancționat.
Amenzile aplicate sunt următoarele:
- Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei
- BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei
- Banca Transilvania: 875,74 milioane lei
- OTP Bank România: 85,03 milioane lei
- ING Bank: 405,91 milioane lei
- Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei
- Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei
- CEC Bank: 332,98 milioane lei
- UniCredit Bank: 431,03 milioane lei
- Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei
-
Libra Internet Bank: 45,86 milioane
lei