După aproape trei decenii petrecute în comunitatea americană de informații, Sean Wisswesser spune că puține lucruri îl mai surprind atunci când vine vorba despre metodele folosite de serviciile secrete ruse. Fostul ofițer CIA susține că Moscova continuă să utilizeze tactici vechi de zeci de ani – de la capcane sexuale și șantaj până la asasinate și operațiuni de sabotaj – însă războiul din Ucraina a marcat o nouă etapă, caracterizată de acțiuni tot mai agresive și mai riscante.

În cartea sa recentă, „Tradecraft Tactics and Dirty Tricks: Russian Intelligence and Putin’s Secret War” (Tactici de spionaj și trucuri murdare: Serviciile secrete ruse și războiul secret al lui Putin), Wisswesser descrie modul în care Kremlinul își proiectează influența în străinătate și încearcă să reducă la tăcere adversarii.

„Rușii sunt maeștri ai capcanelor sexuale”

Potrivit fostului ofițer CIA, una dintre cele mai eficiente arme ale serviciilor secrete ruse rămâne așa-numita „honeytrap” – capcana sexuală utilizată pentru compromiterea unor persoane considerate ținte de interes.

„Rușii folosesc această metodă de peste o sută de ani și continuă să o perfecționeze. Nu contează orientarea sexuală a țintei sau poziția pe care o ocupă. Vor identifica vulnerabilitatea persoanei și vor construi o operațiune în jurul acesteia”, afirmă Wisswesser.

El explică faptul că astfel de operațiuni nu se bazează întotdeauna exclusiv pe relații intime, ci exploatează orice slăbiciune personală – de la dependența de jocuri de noroc până la probleme financiare sau emoționale, scrie The Sun.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple din perioada Războiului Rece este cazul pușcașului marin american Clayton Lonetree, care a furnizat documente secrete Uniunii Sovietice după ce a fost sedus de o agentă KGB aflată sub acoperire.

Dezertorii ruși, considerați „eroii nevăzuți” ai Occidentului

Sean Wisswesser a lucrat îndeaproape cu Serghei Tretiakov, unul dintre cei mai importanți ofițeri ai serviciilor externe ruse care au defectat în favoarea Statelor Unite.

Tretiakov a transmis timp de mai mulți ani informații sensibile serviciilor occidentale înainte de a se refugia în SUA în anul 2000.

„Era dezamăgit de corupția care domina sistemul rus. Spunea că întreaga sa activitate era dedicată alimentării unui mecanism corupt care ajungea până la vârful puterii”, povestește fostul agent CIA.

El susține că mulți ofițeri ruși intră în sistem cu intenția de a servi statul, însă ajung să fie dezgustați de nivelul corupției și de modul în care funcționează structurile de putere din Rusia.

Asasinatul, o armă de intimidare

Potrivit lui Wisswesser, eliminarea fizică a adversarilor continuă să reprezinte un instrument important al Kremlinului.

De-a lungul ultimelor decenii, Rusia a fost acuzată că s-a aflat în spatele unor asasinate și tentative de asasinat care au vizat jurnaliști, opozanți politici, foști agenți și dezertori.

Printre cele mai cunoscute cazuri se numără otrăvirea fostului ofițer FSB Aleksander Litvinenko la Londra, în 2006, cu poloniu radioactiv, și tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal, în 2018, cu agentul neurotoxic Noviciok.

„Scopul acestor operațiuni este transmiterea unui mesaj. Kremlinul dorește să demonstreze că trădarea are consecințe, indiferent unde te afli”, afirmă fostul ofițer CIA.

El amintește și de poveștile care circulă în mediile serviciilor secrete ruse despre soarta unor agenți suspectați de colaborare cu Occidentul, relatări menite să descurajeze orice tentativă de dezertare.

Războiul din Ucraina a schimbat regulile jocului

În opinia lui Wisswesser, invazia pe scară largă a Ucrainei a reprezentat un moment de cotitură pentru serviciile secrete ruse.

După declanșarea războiului, sute de diplomați și ofițeri de informații ruși au fost expulzați din țările occidentale, ceea ce a redus semnificativ capacitatea tradițională de colectare a informațiilor.

În aceste condiții, Moscova s-ar fi orientat tot mai mult către operațiuni de sabotaj și acțiuni clandestine desfășurate prin intermediari.

„Serviciile ruse încearcă să compenseze lipsa ofițerilor profesioniști prin metode mai riscante și mai improvizate”, susține el.

Sabotaje și „războiul din umbră”

Experții occidentali vorbesc tot mai des despre un „război din umbră” purtat de Rusia împotriva statelor care susțin Ucraina.

Acesta include acțiuni precum atacuri asupra infrastructurii critice, deteriorarea cablurilor submarine, incendii suspecte, acte de vandalism și tentative de destabilizare.

În unele cazuri, autoritățile europene au descoperit că executanții nu erau agenți profesioniști, ci persoane recrutate prin aplicații criptate și plătite în criptomonede pentru a desfășura operațiuni punctuale.

Fostul ofițer CIA consideră că această strategie reflectă presiunea exercitată asupra serviciilor ruse de a obține rezultate rapide.

„Pentru Kremlin, acești oameni sunt consumabili. Dacă operațiunea reușește, este o victorie ieftină. Dacă eșuează, pierderea este minimă”, afirmă el.

Cel mai mare pericol: războiul informațional

Cu toate acestea, Wisswesser crede că principala amenințare reprezentată de Rusia pentru Occident nu este sabotajul fizic, ci războiul informațional.

Potrivit acestuia, obiectivul Moscovei nu este neapărat susținerea unui anumit politician sau partid, ci erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile democratice.

Fostul agent CIA susține că astfel de campanii au devenit vizibile la scară largă în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2016 și au continuat sub diferite forme în numeroase state occidentale.

„Ținta reală nu este un candidat. Ținta este însăși democrația”, spune el.

În opinia sa, Rusia continuă să investească masiv în operațiuni de influență, dezinformare și manipulare online, considerând că acestea oferă rezultate importante la costuri reduse și cu riscuri limitate.

La mai bine de doi ani de la începutul războiului din Ucraina, fostul ofițer CIA avertizează că serviciile secrete ruse au devenit mai imprevizibile și mai dispuse să își asume riscuri, iar această evoluție reprezintă una dintre cele mai importante provocări de securitate pentru statele occidentale.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent