Oameni pe stradă FOTO Pixabay
Bernie Sanders, cunoscut activist de stânga, senator american de Vermont și foarte activ în discuțiile legate de AI, a lansat la începutul acestei luni în dezbatere ideea „suveranității Inteligenței Artificiale”. Sanders afirmă într-un articol scris în The New York Times că Inteligența Artificială este un bun comun și că „ar trebui să deții jumătate din el”.
Întrebarea nu este dacă AI-ul va schimba lumea, pentru că o va schimba, spune Sanders, ci mai degrabă cine va beneficia și cine va avea de suferit din cauza ei.
„Să ne înțelegem. Inteligența artificială nu a fost creată din nimic. Datele și limba folosite de instrumentele de AI generativă nu au apărut pur și simplu în mintea lui Sam Altman sau în imaginația lui Elon Musk. AI este construită pe inteligența noastră colectivă: pe cărțile, cântecele, operele noastre de artă, jurnalismul, codul de programare, cercetările științifice, videoclipurile, conversațiile, imaginile și ideile noastre, care se întind generații.”, remarcă activistul.
Așadar, Bernie Sanders anunță introducerea Legii Fondului Suveran al Avuției AI a Americii, care ar oferi publicului o părticică din drepturile de proprietate în cele mai mari companii de AI din SUA. Fondul suveran ar fi o bazat pe o taxă unică de 50% aplicată marilor companii, nu pe profiturile OpenAI, Anthropic, xAI, etc, ci pe ceva mult mai valoros decât asta: acțiunile.
Practic, americanii ar putea beneficia direct și nemijlocit de creșterea valorică a companiilor AI, în contextul în care capitalizarea pe piață a acestor coloși s-ar reflecta și în pachetele de acțiuni pe care le dețin la Fondul Suveran.
Ideea a fost salutată și de președintele american Donald Trump, care afirma pe 12 iunie că explorează modalități de a oferi publicului o participație în principalele companii de inteligență artificială.
Planul rămâne vag, dar experții spun că modul în care se va dezvolta ar putea avea consecințe majore atât pentru public, cât și pentru industrie, potrivit Washington Post.
Trump urmează să convoace în curând întâlniri cu primele 12–15 companii de inteligență artificială pentru a discuta despre „a oferi ceva înapoi publicului”, a declarat el miercuri, în declarațiile făcute în Biroul Oval.
„Dacă facem asta, publicul va deveni foarte bogat, oamenii din țara noastră, pentru că despre acest tip de bani vorbim”, a spus Trump. „Cred că vor face asta și cred că va deveni foarte popular.”
Chiar și așa, nu toată lumea ar fi bucuroasă la auzul unei astfel de vești. Companiile care sunt vârful de lance în dezvoltarea Inteligenței Artificiale ar fi direct afectate de înjumătățirea acțiunilor, iar în acest context, cel mai probabil Silicon Valley va face lobby puternic la Casa Albă și în Congres pentru a opri o astfel de măsură.
Ce este suveranitatea digitală
Conceptul de „suveranitate digitală” este folosit tot mai frecvent când vine vorba despre cine deține de fapt controlul și drepturile asupra tehnologiilor, infrastructurilor de date și platformelor. Mai mult, suveranitatea ține de decizii privind dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii.
Un raport al Forumului Economic Mondial definește „suveranitatea AI” ca abilitatea economiilor de a-și modela, implementa și guverna ecosistemele AI în acord cu propriile valori, asigurând totodată control strategic și reziliență prin combinații de investiții localizate și alianțe de încredere, mai degrabă decât prin autarhie tehnologică.
Un studiu publicat de Departamentul de Economie al Universității Oxford, privind riscurile politice ale AI avertizează că dacă sistemele AI rămân intensive în capital, rezultatul probabil este o concentrare extremă a economiei globale în jurul câtorva giganți corporativi localizați în special în SUA și China.
În dreptul internațional, suveranitatea legitimează acțiunea statului în guvernanța tehnologiilor emergente, inclusiv AI, chiar dacă acestea traversează frontierele. Argumentul este că statele nu doar pot, ci au datoria de a reglementa AI pentru a proteja drepturile fundamentale și ordinea publică pe teritoriul lor, în ciuda caracterului transnațional al platformelor și infrastructurilor digitale.
Un raport al Ash Center de la Harvard privind paradigmele de cooperare AI propune, de exemplu, crearea unui cloud de cercetare deținut și operat în comun de instituții publice și non‑profit, precum și a unui „cooperative cloud” pentru firme, astfel încât nimeni să nu depindă exclusiv de marile platforme comerciale. Ideea centrală este că infrastructura de bază (cloud, puterea de calcul) trebuie scoasă de sub logica strictă a maximizării profitului și plasată sub forme de guvernanță cooperativă sau public‑cooperativă.
Propunerea lui Sanders se înscrie în categoria soluțiilor care acordă statului un rol direct în deținerea și guvernarea infrastructurii AI, prin intermediul unui „fond suveran de avuție” care deține participații semnificative și drepturi de vot în companiile private.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent