Diferențele de avere dintre europenii în vârstă sunt uriașe: gospodăriile cu persoane cu vârste între 65 și 74 de ani din Luxemburg au o avere netă mediană de 1,22 milioane de euro, comparativ cu doar 36.300 de euro în Letonia.
Datele arată cât de mult influențează locuințele, pensiile și sprijinul familial siguranța financiară la pensie.
Averea acumulată la vârsta pensionării diferă semnificativ de la o țară europeană la alta, influențând nivelul de trai dincolo de veniturile obținute din pensii. În unele state, gospodăriile vârstnicilor dețin de peste 30 de ori mai multă avere decât în altele, ceea ce evidențiază rolul pe care îl joacă proprietățile imobiliare, sistemele de pensii și sprijinul familiei în asigurarea securității financiare la bătrânețe.
În ce țări trăiesc cei mai bogați seniori de peste 65 de ani?
Potrivit Sondajului privind Finanțele și Consumul Gospodăriilor (HFCS) al Băncii Centrale Europene, gospodăriile din zona euro cu persoane cu vârste între 65 și 74 de ani au o avere netă mediană de 185.300 de euro, scrie euronews.com.
În cele 22 de țări europene analizate, valorile variază de la 36.300 de euro în Letonia până la 1.219.500 de euro în Luxemburg. Pentru a facilita comparațiile, toate valorile sunt exprimate în euro, inclusiv pentru țările din afara zonei euro.
Luxemburgul este un caz aparte. Următoarea țară din clasament, Malta, înregistrează o avere mediană de 310.000 de euro.
Belgia și Irlanda, înaintea Franței și Germaniei
Dacă excludem Luxemburgul și Malta – cele două state cu cele mai mici populații din Uniunea Europeană –, cele mai bogate gospodării de pensionari se găsesc în Belgia și Irlanda.
Averea netă mediană a gospodăriilor cu persoane de 65-74 de ani este:
- Belgia: 307.700 euro;
- Irlanda: 296.700 euro;
- Franța: 232.800 euro;
- Germania: 232.100 euro;
- Spania: 200.800 euro.
Dintre cele patru mari economii ale UE, Italia înregistrează cea mai scăzută valoare, cu 168.000 de euro, ceea ce înseamnă că pensionarii din Franța și Germania dețin cu peste 60.000 de euro mai mult decât cei din Italia.
Austria (188.500 euro) se situează ușor peste media zonei euro, în timp ce Finlanda (176.100 euro) este puțin sub aceasta.
Olanda, sub media europeană
Olanda, cu o avere mediană de 134.400 de euro, reprezintă un caz interesant. Deși are unul dintre cele mai apreciate sisteme de pensii din lume, gospodăriile persoanelor de peste 65 de ani dețin o avere privată relativ modestă. Acest lucru arată că venituri bune la pensie nu înseamnă întotdeauna și un nivel ridicat al averii personale.
Tot sub media europeană se află:
La coada clasamentului, pe lângă Letonia, se află alte cinci țări în care gospodăriile cu persoane între 65 și 74 de ani au o avere netă mediană de sub 100.000 de euro:
- Lituania: 51.400 euro;
- Ungaria: 54.400 euro;
- Estonia: 73.500 euro;
- Croația: 75.900 euro;
- Portugalia: 99.200 euro.
Pentru gospodăriile cu persoane de peste 75 de ani din zona euro, averea netă mediană este de 144.400 de euro, cu 40.900 de euro (22%) mai mică decât cea a grupului de vârstă 65-74 de ani.
În aproape toate țările analizate, averea mediană este mai mică în rândul celor de peste 75 de ani decât în rândul celor cu vârste între 65 și 74 de ani. Singurele excepții sunt Luxemburgul și Belgia.
În Austria, averea este cu 51% mai mică la cei de peste 75 de ani, iar în Germania cu 44% mai redusă. În Franța, diferența este de doar 14%.
Cum se explică diferențele dintre țări?
Departamentul HFCS a amintit într-un raport anterior că diferențele de venituri, structura gospodăriilor, gradul de deținere a locuințelor, nivelul îndatorării pentru cumpărarea de proprietăți și prețurile imobiliare se numără printre principalii factori care explică variațiile de avere netă între țări.
Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea Ludwig Maximilian din München și director fondator al Centrului Internațional pentru Cercetarea Inegalității din München, afirmă că:
„Aceste diferențe între țări ne amintesc că averea nu este doar rezultatul comportamentului individual de economisire. Ea reflectă interacțiunea pe termen lung dintre piețele imobiliare, statele sociale, sistemele de pensii, instituțiile de credit, transferurile familiale și modul istoric în care oamenii au avut acces la proprietate.”
Rolul proprietății asupra locuinței
Potrivit lui Pfeffer, aceste date arată cât de diferit și-au organizat societățile europene acumularea averii private. Pentru multe gospodării, locuința reprezintă cel mai important activ.
„Acolo unde persoanele în vârstă au avut acces larg la proprietate și au beneficiat de creșterea valorii imobiliare, averea netă mediană tinde să fie mult mai ridicată. În țările în care închirierea locuințelor este mai răspândită, averea privată poate părea mai redusă, chiar dacă vârstnicii sunt protejați prin alte mecanisme”, a explicat acesta.
Germania și Austria, de exemplu, par mai puțin bogate în statisticile privind averea gospodăriilor, parțial pentru că o proporție mai mare a populației locuiește în chirie.
„Acest lucru nu înseamnă automat că persoanele în vârstă care stau cu chirie sunt sărace. Înseamnă însă că o parte mai mică din siguranța lor economică apare sub forma averii private în bilanțurile gospodăriilor”, a spus Pfeffer.
Pensiile publice nu sunt incluse în calcule
Datele privind averea netă nu includ valoarea actuală a drepturilor la pensiile publice sau ocupaționale. Profesorul Pfeffer subliniază că drepturile la pensie reprezintă una dintre cele mai importante resurse economice pentru mulți vârstnici.
„Un sistem public de pensii generos poate reduce nevoia de a acumula active private importante pentru perioada pensionării. În acest sens, o avere privată mai mică în rândul gospodăriilor vârstnice poate reflecta uneori un stat social mai puternic, și nu neapărat o securitate economică mai slabă.”
Și averea familiei contează
Toby Whelton, cercetător principal la Fundația Intergenerațională, subliniază că rolul averii familiale a devenit tot mai important.
Pe măsură ce accesul la locuințe și la acumularea de active devine mai dificil doar prin veniturile obținute din muncă, sprijinul financiar din partea părinților și bunicilor poate avea un rol tot mai mare în stabilirea celor care reușesc să acumuleze avere încă de la vârste mai tinere.
„Acest lucru ridică probleme legate de egalitatea de șanse, deoarece rezultatele economice sunt influențate din ce în ce mai mult de mediul familial și mai puțin de efortul individual”, a declarat acesta pentru Euronews Business.
Ce înseamnă averea netă?
Averea netă reprezintă diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor unei gospodării.
Activele totale includ:
Active reale: valoarea locuinței principale, alte proprietăți imobiliare, vehicule, obiecte de valoare (bijuterii, opere de artă, antichități) și valoarea afacerilor independente.
Active financiare: depozite bancare, conturi de economii, fonduri mutuale, obligațiuni, acțiuni, bani împrumutați altor persoane, valoarea planurilor de pensii private și a polițelor de asigurare de viață, precum și alte active financiare.
Datoriile totale includ: credite ipotecare garantate cu locuința principală sau alte proprietăți; împrumuturi non-ipotecare, inclusiv credite de consum, împrumuturi private, descoperiri de cont și datorii pe cardurile de credit.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent