CCR ar putea decide joi asupra sesizării formulate de
președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care acuză Guvernul că a
depășit limitele constituționale prin adoptarea Ordonanței de urgență privind
Programul SAFE după căderea Executivului prin moțiune de cenzură.
CCR rediscută sesizarea lui Sorin Grindeanu privind Ordonanaţa SAFE. FOTO: Inquam/Octav Ganea
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După ce pe 10 iunie a amânat luarea unei decizii, joi,
18 iunie, magistraţii Curţii Constituţionale a României se întrunesc din nou în
şedinţă pentru a discuta sesizarea depusă de Sorin Grindeanu, președintele
Camerei Deputaților, referitoare la existența unui posibil conflict juridic de
natură constituțională între Parlament și Guvern, potrivit Agerpres.
Prin sesizarea transmisă CCR, Sorin Grindeanu semnalează
existenţa unui posibil conflict juridic între Guvern şi Parlament în cazul emiterii
Ordonanţei de urgenţă privind Programul SAFE, după ce Guvernul Bolojan a căzut
prin moţiune de cenzură.
În opinia lui Sorin Grindeanu, Executivul s-ar fi
substituit astfel Parlamentului, singura autoritate legiuitoare a țării,
transformându-se dintr-un legiuitor delegat într-o autoritate concurentă cu
Legislativul. Sesizarea invocă și încălcarea principiului colaborării loiale
între instituțiile statului, precum și afectarea echilibrului constituțional
dintre puteri.
“Conflictul
juridic de natură constituţională este generat de două conduite
neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului
României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de
cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8
mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din
Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă
a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de
legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară
– în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la
Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul
dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic,
într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la
rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de
loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a
ţării”, se susţine în sesizare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Documentul transmis Curții face referire și la modul
în care a fost elaborată ordonanța. Potrivit analizei prezentate, proiectul
inițial al actului normativ ar fi fost extins semnificativ chiar în dimineața
zilei de 5 mai, când moțiunea de cenzură urma să fie dezbătută și votată în
Parlament. În forma finală ar fi fost introduse încă 12 articole noi.
Totodată, sesizarea citează expunerea de motive a
legii de aprobare a ordonanței, unde se menționează că modificările operate în
ședința de Guvern au fost justificate atât de urgența reglementărilor, cât și
de posibilitatea ca Executivul să nu mai poată adopta ordonanțe de urgență în
eventualitatea adoptării moțiunii de cenzură.
“Expunerea
de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că «Completările aduse în
şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi
urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării
moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite
ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului». Concluziv, prin conduita sa,
Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere
parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ,
diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul
constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din
Constituţie”, arată Sorin Grindeanu în documentul citat.