Suplimentele nu sunt reglementate la fel ca medicamentele FOTO Pixabay
Un supliment alimentar utilizat de milioane de persoane pentru susținerea sănătății articulațiilor a atras atenția cercetătorilor după apariția unor rezultate care sugerează o posibilă legătură cu agravarea tulburărilor cognitive.
O echipă de la University of Florida a observat că administrarea glucozaminei, disponibilă fără prescripție medicală, este asociată cu un risc mai mare ca deficitul cognitiv ușor să evolueze către boala Alzheimer, potrivit EurekAlert.
Concluziile provin din analiza unui volum mare de date medicale, completate de experimente pe animale și de investigații realizate pe țesut cerebral uman cu ajutorul unor tehnologii moderne de imagistică.
„În SUA, aproximativ șapte milioane de persoane trăiesc cu boala Alzheimer, iar alte milioane suferă de forme de demență asociate, precum demența cu corpi Lewy sau demența frontotemporală. Multe dintre aceste persoane utilizează activ suplimente disponibile fără prescripție medicală care ar putea accelera evoluția bolii”, a declarat Ramon Sun, director al Center for Advanced Spatial Biomolecule Research și autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
Ce au descoperit cercetătorii despre glucozamină
Pentru a analiza efectele suplimentului, cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a examina dosarele medicale anonimizate ale pacienților tratați în cadrul UF Health între 2012 și 2024. Au fost incluse persoane diagnosticate cu deficit cognitiv ușor și pacienți cu diferite forme de demență, inclusiv Alzheimer.
Datele au arătat că aproximativ 8% dintre participanți utilizaseră glucozamină. În total, 1.896 de persoane cu demență și 2.750 cu deficit cognitiv ușor declaraseră că luau acest supliment. După eliminarea influenței unor factori precum vârsta, sexul și alte caracteristici demografice, specialiștii au observat că utilizarea glucozaminei era asociată cu un risc cu 25% mai mare de trecere de la deficit cognitiv ușor la demență.
În plus, la persoanele deja diagnosticate cu demență, administrarea glucozaminei a fost corelată cu o probabilitate mai mare de deces pe durata studiului, potrivit rezultatelor publicate în revista Nature Metabolism. Acest efect nu a fost remarcat în cazul pacienților aflați doar în stadiul de deficit cognitiv ușor, ceea ce sugerează că impactul suplimentului ar putea fi diferit în funcție de stadiul bolii.
O posibilă explicație biologică
Cercetătorii au identificat și un mecanism metabolic care ar putea explica această asociere. Ei au constatat că, în boala Alzheimer, un proces prin care anumite proteine sunt modificate prin atașarea unor structuri de zahăr este excesiv activ.
Glucozamina, o substanță înrudită cu zaharurile și capabilă să traverseze bariera hematoencefalică, ar putea alimenta această cale metabolică. În mod obișnuit, suplimentele cu glucozamină sunt obținute din cochilii de crustacee sau din porumb. Autorii studiului consideră că un creier afectat de Alzheimer poate reacționa diferit față de unul sănătos, devenind mai sensibil la acest proces.
„Datele provenite din dosarele medicale electronice sunt foarte provocatoare din punct de vedere științific. Deși vorbim despre o asociere și nu despre o dovadă de cauzalitate, rezultatele ridică o întrebare clinică importantă care merită mult mai multă atenție”, a declarat unul dintre autorii studiului, prof. dr. Matt Gentry, cercetător cu doctorat în biologie moleculară, șeful Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară din cadrul Colegiului de Medicină, a Universității din Florida, specializat în metabolism cerebral, glicogen și boli neurodegenerative.
Ce au arătat experimentele pe animale
Testele efectuate pe șoareci modificați genetic au evidențiat că glucozamina a favorizat creșterea procesului de atașare a structurilor de zahăr la proteinele celulare. Animalele tratate au prezentat o deteriorare a memoriei sociale și a capacității de recunoaștere. În schimb, atunci când cercetătorii au blocat chimic acest mecanism, performanțele cognitive ale șoarecilor s-au îmbunătățit. De asemenea, analiza probelor de țesut cerebral provenite din banca Neuromedicine Brain and Tissue Bank a Universității din Florida a arătat că persoanele cu Alzheimer aveau niveluri mult mai ridicate ale acestui proces comparativ cu probele sănătoase.
Pe baza acestor observații, oamenii de știință cred că modificările metabolice identificate nu reprezintă doar o consecință a bolii, ci ar putea participa activ la progresia acesteia.
„Proteinele sunt mecanismele moleculare ale celulei, iar multe dintre ele au nevoie de aceste grupări de zahăr pentru a se plia corect, pentru a ajunge la locul potrivit și pentru a-și îndeplini funcțiile. În boala Alzheimer, sistemul care realizează această modificare pare să fie excesiv activ. Creierul afectat de Alzheimer adaugă prea multe astfel de structuri de zahăr, iar acest lucru pare să contribuie la boală, nu să ofere protecție”, a explicat prof. Gentry.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent