Alimentația și sănătatea sunt strâns legate, însă detaliile acestei relații sunt adesea neclare, din cauza numeroșilor factori implicați.
Cu cât oamenii de știință reușesc să obțină mai multă claritate, cu atât putem avea un control mai mare asupra sănătății noastre prin ceea ce mâncăm și bem.
Acum, un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători a adus descoperiri interesante în acest domeniu.
Acestea au legătură, în mod specific, cu ceapa.
Cercetătorii au descoperit că aprecierea mirosului și gustului cepei este asociată cu un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 sau hipertensiune arterială. Modul în care au ajuns la această concluzie este însă o călătorie fascinantă prin genetică – o abordare despre care oamenii de știință cred că ar putea fi utilizată pentru a identifica legături mai sigure și mai concludente între alimentație și sănătate.
„Cercetarea noastră arată că genele responsabile de gust și miros sunt instrumente promițătoare pentru studierea legăturilor dintre dietă și boli și pot contribui la consolidarea dovezilor privind relațiile de cauzalitate în cercetarea nutrițională”, spune epidemiologul genetic Daniel Hwang, de la University of Queensland.
„Acest lucru este important deoarece avem nevoie de metode mai bune pentru a înțelege modul în care alimentația influențează boli precum diabetul, afecțiunile cardiovasculare și cancerul.”
Echipa a pornit de la date colectate de la peste 160.000 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, incluse într-o bază de date britanică dedicată cercetării în domeniul sănătății. Aceasta conținea atât informații genetice, cât și date despre preferințele alimentare ale participanților.
Analiza a identificat sute de asocieri care implicau 96 de preferințe alimentare.
Printre acestea s-au numărat variante genetice asociate cu preferința pentru usturoi, grepfrut, ceapă, hrean sau wasabi, bob, precum și obiceiul de a adăuga sare în mâncare.
După analizarea a 325 de gene implicate în percepția gustului și mirosului și a 140 de alimente diferite, o legătură s-a remarcat în mod special: asocierea dintre preferința pentru ceapă și o variantă specifică a genei receptorului olfactiv OR2T6.
Această asociere a fost ulterior confirmată într-o bază de date mai mică, care includea persoane mai tinere, în jurul vârstei de 25 de ani, demonstrând că această variantă genetică poate servi drept indicator al preferinței pentru ceapă indiferent de vârstă.
Acest aspect este important deoarece genele sunt fixe încă de la naștere; ele nu sunt influențate de alegerile de stil de viață sau de factorii de mediu care afectează sănătatea.
De exemplu, apariția diabetului poate determina o persoană să își schimbe dieta, însă nu îi poate modifica genele moștenite.
După stabilirea acestei conexiuni, cercetătorii au analizat seturi separate de date genetice pentru a vedea dacă varianta genei OR2T6 este asociată cu anumite rezultate privind sănătatea.
Așa au ajuns la concluzia că aceasta este legată de un risc redus atât de hipertensiune arterială, cât și de diabet de tip 2.
Acest proces, prin care variante genetice fixe sunt utilizate ca indicatori pentru date raportate de participanți – precum consumul alimentar, care poate fi inexact și se poate modifica în timp – este cunoscut sub numele de randomizare mendeliană.
„Cercetările nutriționale bazate pe randomizare mendeliană sunt în plină expansiune, iar studiile au început deja să clarifice efectele cauzale ale consumului de cafea, alcool și lapte”, spune Hwang.
Această metodă ajută la rezolvarea problemei menționate anterior: faptul că legăturile dintre alimentație și sănătate sunt adesea dificil de interpretat.
„În ciuda acestor progrese, studiile de randomizare mendeliană privind alimentele și tiparele alimentare rămân dificile din cauza provocării de a identifica markeri genetici valizi care să reflecte cu acuratețe ceea ce consumă oamenii”, explică cercetătorul.
Concentrându-se asupra genelor asociate gustului și mirosului, autorii studiului consideră că se poate trasa o legătură mai clară între preferințele alimentare și genetică, deoarece gustul și mirosul influențează direct ceea ce ne place să mâncăm.
Deocamdată, asocierea dintre preferința pentru ceapă și aceste beneficii pentru sănătate nu demonstrează o relație directă de cauză și efect.
Cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie replicate în grupuri mai mari și mai diverse înainte de a putea fi formulate concluzii clinice sau cauzale.
Totuși, există aici o pistă care merită investigată, iar explicația ar putea avea legătură cu compușii bioactivi prezenți în ceapă.
Cu toate acestea, principalul interes al cercetătorilor este să demonstreze că abordarea bazată pe genele gustului și mirosului funcționează.
Deși în analiză doar un singur aliment a ieșit în evidență ca un candidat puternic, acest lucru poate reprezenta chiar un avantaj. Sugerează că metoda este suficient de riguroasă pentru a evidenția doar conexiunile autentice.
Se estimează că dietele nesănătoase sunt responsabile pentru aproximativ 11 milioane de decese premature în fiecare an, un preț enorm plătit pentru consumul excesiv de băuturi îndulcite și pentru lipsa fructelor și legumelor din alimentație.
Prin mai multe studii de acest tip, cercetătorii speră să găsească modalități mai eficiente de prevenire a bolilor.
„Stabilirea faptului că un anumit aliment provoacă sau este asociat cu o anumită boală reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale epidemiologiei nutriționale”, spune Hwang.
„Am construit un cadru de cercetare ghidat de genele gustului și mirosului pentru a-i ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care alimentația contribuie la apariția bolilor cronice.”
Studiul a fost publicat în revista științifică BMC Medicine, scrie sciencealert.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent