În România sunt produse anual 4,4 milioane de tone de lapte, însă doar o treime ajunge în fabricile locale, restul fiind blocat în ferme mici, fragmentate și fără tehnologie. Importurile de lactate au depășit pragul de 1 miliard de euro, declanșând un deficit comercial de 700 de milioane de euro în industria lactatelor. Pentru a debloca piața, Consiliul Concurenței le recomandă fermierilor să se asocieze în cooperative, dar solicită și măsuri de sprijin care să contribuie la creșterea puterii de negociere a fermierilor locali, care în prezent sunt dezavantajați comparativ cu marii producători.

– articolul continuă mai jos –

Sectorul laptelui se confruntă cu dificultăți majore în direcționarea producției către procesarea industrială, este una dintre concluziile „Studiului privind sectorul laptelui și al produselor lactate” realizat de Consiliul Concurenței.

Paradoxul laptelui românesc: de ce nu ajunge producția locală în circuitul industrial

Astfel, chiar dacă România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană (UE), doar o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara noastră pe locul 17 la colectare, transmite instituția într-un comunicat de presă.

„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esențială pentru creșterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante și pentru accesul la investiții și tehnologii moderne”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Acesta a subliniat că doar în acest mod „poate crește cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare” și astfel „putem reduce dependența de importuri și putem dezvolta produse lactate cu valoare adăugată mai mare”.

De ce au fermierii români costuri mari

Studiul realizat de Consiliul Concurenței arată că România deține circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existența unui număr foarte mare de exploatații mici, cu productivitate redusă.

În același timp, aproximativ 75% dintre fermele românești dețin mai puțin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limitează nivelul de mecanizare și automatizare, precum și accesul la tehnologii moderne. Consiliul Concurenței dă ca exemplu de bune practici Germania, Franța sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente.

Ultimul loc în UE la randament

În ceea ce privește randamentul de lapte pe cap de animal, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană: 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. Cu alte cuvinte, productivitatea este la un nivel redus, ceea ce duce la costuri unitare de producție mai ridicate pentru fermieri. În paralel, numărul de bovine a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete in 2014 la circa 1,08 milioane în 2024, mai precizează Consiliul Concurenței.

„În aceste condiții, în care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficiența tehnologică este limitată, puterea lor de negociere cu procesatorii este redusă. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livrează volume constante și mai ușor de integrat în circuitul industrial”, explică sursa citată.

Colectare insuficientă pentru necesarul de procesare

Chiar dacă procesatorii locali de lapte se aprovizionează în principal de la fermele românești, cantitatea colectată de lapte brut este insuficientă pentru necesarul industriei. Astfel, procesatorii sunt nevoiți să apeleze la importuri de calitate superioară, cu atât mai mult cu cât cererea pentru produse lactate este din ce în ce mai diversificată.

În contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut, atingând, în anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 de milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantități care au variat între 67% și 78% din volumul achizițiilor românești în perioada 2014-2025.

Evoluția prețului laptelui: cum se triplează costul de la fermă la raft

Studiul realizat de Consiliul Concurenței a identificat trei etape pe parcursul cărora prețul litrului de lapte este majorat:

  • Scumpire la poarta fermei: În perioada 2018–2024, prețul mediu al laptelui crud a crescut cu 71% (de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru), pe fondul inflației, al pandemiei și al războiului din Ucraina.

  • Creșteri pe lanț: Prețul de vânzare al procesatorilor către retaileri a urcat cu 59%, iar prețul mediu la raft (lapte 3,5% grăsime) a crescut cu 56%, ritm aliniat cu inflația generală cumulată (55,39%).

  • Efectul de multiplicare: Transmiterea costurilor se amplifică în fiecare etapă de aprovizionare din cauza adăugării de marje succesive.

  • Regula de calcul „1 leu la fermă = 2,5 lei la raft”: Fiecare creștere de 1 leu/litru la poarta fermei a atras o majorare de 1,73 lei/litru la vânzarea către retail și a generat un plus de 2,5 lei/litru la prețul final plătit de consumator.

„În 2024, existau 786 de companii înregistrate cu activitate principală de creștere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifră de afaceri, cumulând aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri totală a acestor ferme, ceea ce arată că segmentul fermelor comerciale este polarizat. În procesare, existau 469 de companii înregistrate, dintre care 316 au raportat cifră de afaceri, cu o valoare cumulată de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare și comerț intracomunitar”, precizează Consiliul Concurenței.

Recomandările Consiliului Concurenței pentru fermierii din România

Consiliul Concurenței recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative, în condițiile legii, pentru a crește puterea de negociere cu procesatorii, astfel încât cantitatea de lapte crud colectată să crească semnificativ.

De asemenea, autoritatea de concurență susține implementarea unor măsuri destinate protecției micilor fermieri, care să cuprindă scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilități de creditare subvenționate pentru gestionarea sezonalității și prime de integrare în circuitul industrial.

În cadrul „Studiului privind sectorul laptelui și al produselor lactate”, realizat de Consiliul Concurenței, au fost analizați 19 procesatori, din care 37% grupuri multinaționale, 21% mari procesatori naționali și 42% procesatori regionali/locali. Studiul a fost lansat în dezbatere publică.