Cu doar trei luni înainte să moară din cauza cancerului de stomac, la vârsta de 34 de ani, influencerița Carly Douglas a publicat un mesaj emoționant, dar plin de curaj, pentru cei 140.000 de urmăritori ai săi de pe Instagram.
După ce a dezvăluit că fusese diagnosticată cu cancer în urma unei internări de urgență provocate de dureri abdominale puternice și balonare severă, ea le-a spus: „Cancerul și-a ales fata greșită.”
La acel moment – 24 martie – nimic nu părea să prevestească deznodământul tragic. Cu doar câteva săptămâni înainte, Carly posta filmări în care făcea tracțiuni în sala de sport amenajată acasă, alături de imagini din viața de zi cu zi ca mamă a trei copii, în Greenville, Carolina de Sud.
Mii de oameni i-au transmis mesaje de încurajare și rugăciuni, însă vestea morții sale, la începutul acestei luni, a șocat întreaga comunitate online, scrie dailymail.com.
Povestea ei este însă departe de a fi un caz izolat. Din contră, reflectă o tendință îngrijorătoare pe care medicii spun că o observă atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite.
Douglas este una dintre tot mai numeroasele persoane tinere diagnosticate cu cancer de stomac – o boală despre care, până de curând, se credea că este într-un declin constant.
Începând cu anii 1970, numărul cazurilor a scăzut considerabil, în principal datorită îmbunătățirii alimentației și metodelor de conservare a alimentelor. Astăzi însă, experții avertizează că tendința s-a inversat, iar diagnosticele în rândul persoanelor sub 50 de ani sunt în creștere, din motive care încă nu sunt pe deplin înțelese.
Organizațiile dedicate pacienților spun că au observat clar această schimbare în ultimii ani.
„Lucrez în acest domeniu de un deceniu, iar când am început discutam adesea cu copiii unor persoane diagnosticate cu cancer de stomac. Acum, aproape toți cei cu care vorbesc au între 30 și 50 de ani și suferă chiar ei de această boală”, spune Sheena Dewan, directoarea Stomach Cancer UK.
„Marile spitale specializate în tratarea cancerului încep să înființeze unități dedicate creșterii numărului de tineri diagnosticați cu cancer gastric.”
Simptomele timpurii sunt ușor de trecut cu vederea
O mare parte din pericol constă în faptul că semnele de avertizare sunt foarte ușor de ignorat.
Balonarea după o masă mică, indigestia persistentă sau greața sunt adesea puse pe seama unor probleme digestive banale. Între timp, cancerul poate invada în tăcere peretele stomacului și se poate răspândi în alte părți ale corpului.
Odată ce boala ajunge în acest stadiu, perspectivele sunt sumbre. În ansamblu, doar 37% dintre pacienți supraviețuiesc la cinci ani după diagnostic.
În cazul persoanelor precum Carly Douglas, diagnosticate în stadiul IV – cel mai avansat –, rata de supraviețuire la cinci ani scade sub 8%.
Specialiștii spun că șansele de supraviețuire cresc semnificativ dacă boala este depistată din timp.
Însă, deoarece simptomele sunt vagi și ușor de trecut cu vederea, mulți pacienți primesc diagnosticul abia după ce boala s-a instalat deja, ceea ce ridică întrebări serioase despre modul în care această afecțiune, aflată cândva în declin, reușește din nou să treacă neobservată.
De ce crește din nou numărul cazurilor?
Pentru a înțelege fenomenul, este important să privim puțin în trecut.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, cancerul de stomac era una dintre principalele cauze de deces prin cancer.
Din a doua jumătate a secolului XX însă, incidența sa a scăzut spectaculos, în mare parte deoarece principalii factori de risc au început să dispară.
Cel mai important dintre aceștia este bacteria Helicobacter pylori, care infectează mucoasa stomacului și reprezintă cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea cancerului gastric.
Odată cu îmbunătățirea condițiilor de igienă și utilizarea pe scară largă a antibioticelor, infecțiile cu această bacterie au devenit mult mai rare, reducând inflamația cronică ce poate favoriza apariția tumorilor.
În același timp, s-a schimbat și alimentația.
Înainte ca frigiderele să devină obișnuite, oamenii conservau carnea prin afumare, sărare și murare – metode despre care se știe că afectează mucoasa stomacului și cresc riscul de cancer.
Și fumatul reprezintă un factor de risc bine cunoscut, iar reducerea numărului fumătorilor în a doua jumătate a secolului XX a contribuit suplimentar la scăderea incidenței bolii.
Împreună, aceste schimbări au dus la una dintre cele mai spectaculoase reduceri observate pentru un tip major de cancer: rata mortalității a scăzut cu peste 80% față de anii 1970.
Astăzi, cancerul de stomac este a 16-a cauză de deces prin cancer atât în Marea Britanie, cât și în SUA.
Alimentația modernă și stilul de viață, printre suspecți
Gastroenterologul Yanghee Woo, din California, spune că observă această schimbare în propria practică medicală.
„Din păcate, un procent mare dintre pacienții care ajung la noi sunt foarte tineri – au 20, 30 sau 40 de ani și copii mici.
Sunt oameni sănătoși, aflați în plină perioadă activă a vieții. Studiază, își dezvoltă cariera, își cresc familiile și nu și-au imaginat niciodată că ar putea avea cancer.”
Unele cercetări sugerează că alimentația și stilul de viață moderne ar putea contribui la această creștere.
Mai multe studii au asociat dietele bogate în alimente ultraprocesate – care reprezintă aproximativ jumătate din alimentația obișnuită în Marea Britanie – cu un risc crescut pentru diverse tipuri de cancer. În cazul cancerului gastric, dovezile sunt încă în curs de consolidare.
Un posibil mecanism este consumul ridicat de sare.
Aportul mare de sare, asociat adesea cu alimentele procesate, afectează mucoasa stomacului și este corelat constant cu un risc crescut de cancer gastric.
Și alcoolul joacă un rol important.
Cercetările arată că persoanele care consumă aproximativ trei sau mai multe băuturi alcoolice pe zi prezintă un risc mai mare de a dezvolta această boală, iar dovezile sunt cele mai solide în cazul consumului excesiv.
Mai mult, specialiștii subliniază că nu există un nivel complet sigur de consum de alcool în ceea ce privește riscul de cancer, acesta crescând treptat chiar și la cantități mai mici.
Ar putea antibioticele să aibă un efect neașteptat?
Unii cercetători atrag atenția asupra unui posibil factor surprinzător: antibioticele.
Deși utilizarea lor pe scară largă a contribuit la reducerea infecțiilor cu Helicobacter pylori și, implicit, la scăderea cazurilor de cancer gastric timp de decenii, este posibil să fi avut și efecte neintenționate.
„Observăm un risc crescut al acestui tip de cancer la persoanele născute după 1950, iar acest lucru coincide cu introducerea antibioticelor”, spune cercetătoarea Constanza Camargo, de la Institutul Național al Cancerului din SUA.
Una dintre teorii este că antibioticele elimină nu doar bacteriile dăunătoare, precum H. pylori, ci și modifică echilibrul delicat al microorganismelor din intestin.
Această comunitate de bacterii, numită microbiom, are un rol esențial în controlul inflamației și în protejarea mucoasei stomacului. Atunci când echilibrul este perturbat, s-ar putea crea un mediu favorabil dezvoltării cancerului.
Simptome care pot fi confundate cu probleme digestive obișnuite
Indiferent de cauza exactă, un lucru este cert: cancerul de stomac este depistat, de multe ori, prea târziu.
Dr. Woo spune că numeroși pacienți conviețuiesc luni sau chiar ani cu simptomele înainte de a merge la medic.
„Majoritatea aveau simptome de ceva timp. Dar fie le-au ignorat, fie au crezut că este vorba despre ceva banal, cum ar fi refluxul gastric.”
Primele semne sunt adesea nespecifice și ușor de confundat cu probleme digestive comune:
- durere abdominală persistentă;
- balonare;
- eructații frecvente;
- indigestie;
- greață.
În loc să observe un simptom brusc și alarmant, mulți pacienți spun doar că simțeau de ceva vreme că „ceva nu este în regulă”, o stare vagă de disconfort care se agrava treptat.
Oncologul Amar Rewari afirmă că, până când pacienții tineri ajung la el, boala este adesea deja avansată.
Aceștia pot avea dificultăți la înghițire, vărsături repetate, scădere semnificativă în greutate sau oboseală severă provocată de deficitul de fier. Unii observă și scaune negre, un posibil semn al unei hemoragii digestive.
Una dintre cele mai mari piedici în stabilirea diagnosticului este chiar vârsta.
Atât pacienții, cât și medicii presupun adesea că persoanele tinere sunt prea tinere pentru a avea cancer, ceea ce poate întârzia investigațiile esențiale.
Diagnostic pus după luni de simptome
Așa s-a întâmplat și în cazul lui Chloe Sterling, din Liverpool.
La 31 de ani, asistenta medicală a fost tratată inițial pentru arsuri la stomac. Timp de 18 luni, timp în care au apărut și dureri de stomac și de spate, nu a fost investigată pentru cancer.
După diagnostic, tratamentul a început imediat și a inclus chimioterapie și o gastrectomie totală – o intervenție chirurgicală de șapte ore prin care i-a fost îndepărtat complet stomacul.
„Medicii mi-au spus că este în interesul meu să îmi fie scos întregul stomac, iar eu îmi doream doar să scap de cancer.
Aș fi făcut orice ca să rămân în viață. Am simțit că nu aveam altă opțiune și că trebuie să trec prin asta”, povestește Chloe.
După operație, a petrecut trei zile la terapie intensivă și apoi a început o recuperare lungă, care a inclus și învățarea modului în care să se alimenteze fără stomac.
Astăzi este fără semne de cancer, însă merge periodic la controale pentru a se asigura că boala nu a recidivat.
„Mă consider norocoasă. Dacă nu aș fi avut pregătire medicală, probabil nu aș fi insistat atât și nici nu aș fi știut ce investigații să cer. Tocmai de aceea boala a fost depistată suficient de devreme.”
O experiență asemănătoare a avut și Steven Kopacz, baterist, care a pus inițial durerile persistente de stomac pe seama stresului sau a unui ulcer. Când durerile nu au mai trecut, a mers la medic și a fost diagnosticat, la 33 de ani, cu cancer gastric în stadiul III.
Între timp, stomacul i-a fost îndepărtat și urmează tratament cu chimioterapie.
Vești încurajatoare: tratamentele s-au îmbunătățit
În ciuda statisticilor îngrijorătoare, specialiștii spun că există motive de optimism prudent.
Tot mai multe cercetări arată că un număr mai mare de cazuri este diagnosticat în stadii incipiente, când boala este mult mai ușor de tratat.
Un studiu recent a constatat că, între 2004 și 2021, numărul cancerelor de stomac depistate precoce a crescut cu peste 50%, în timp ce diagnosticele în stadii avansate au devenit mai puțin frecvente.
Medicii spun că atât metodele de diagnostic, cât și tratamentele au evoluat semnificativ.
Pe lângă chirurgie, chimioterapie și radioterapie, există acum terapii țintite, care acționează asupra unor caracteristici genetice specifice ale tumorii.
De asemenea, sunt disponibile tratamente prin imunoterapie, care ajută sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase.
Aceste terapii moderne îmbunătățesc deja prognosticul pentru o parte dintre pacienți.
În plus, cercetătorii testează combinații de tratamente, vaccinuri terapeutice și terapii personalizate în funcție de profilul genetic al tumorii, ceea ce alimentează speranța că ratele de supraviețuire vor continua să crească.
„Vreau ca oamenii să știe că tratamentele s-au îmbunătățit în toate stadiile bolii”, spune dr. Woo.
„Un diagnostic de cancer nu înseamnă neapărat că boala este terminală.
În trecut, era un tip de cancer foarte dificil de tratat. Astăzi însă avem medicamente țintite excelente și alte metode moderne care ne permit să luptăm mult mai eficient împotriva lui.”
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent